Într-un context de securitate marcat de războiul din Ucraina și de încălcări repetate ale frontierelor NATO, controlul spațiului de zbor rămâne instrumentul cheie al apărării colective.
Dronele doborâte recent la granițele Alianței în Polonia, dar și aparițiile repetate ale aeronavelor fără pilot în spațiul României și încălcările sistematice ale frontierelor în Estonia, Letonia, Lituania și Norvegia readuc în prim-plan necesitatea unei reacții rapide și a coordonării eficiente între statele membre.
De la Torrejon - Spania, Uedem - Germania și Bodo - Norvegia, 3 centre combinate de operațiuni aeriene NATO coordonează monitorizarea spațiului de zbor și asigură apărarea cerului Europei din sudul Mediteranei până în nordul arctic.
Vorbim despre mii de kilometri de frontieră NATO, unde drone și avioane rusești forțează limitele alianței.
De aici de la această bază din Spania sunt supravegheate 24 de ore din 24 toate mișcările aeriene de pe un teritoriu uriaș, vorbim de Grecia, Italia, România, Bulgaria, Turcia, o parte din Mediterana. Acest centru are misiunea de a detecta și reacționa rapid în cazul unei amenințări aeriene, fie că vorbim despre aeronave neintentificate, rachete sau chiar drone.
România este una dintre cele mai fierbinți zone în acest moment, iar dronele rusești care atacă porturile dunărene ucrainene reprezintă un pericol real pentru aliați.
„Cel mai periculos scenariu este dacă Rusia face vreo greșeală de calcul și o încălcare a spațiului aerian are loc, fie intenționat, fie neintenționat, ceea ce ar putea pune în pericol viețile aliaților. Acesta este cel mai riscant scenariu în prezent. Dar trebuie să fim mereu pregătiți pentru o posibilă agresiune împotriva NATO.
Având un număr maxim de resurse în România, în mai multe locații, reprezintă un avantaj major. Constanta, Fetești și acum și Câmpia Turzii – prezența resurselor în aceste locații ne permite să reacționăm rapid și decisiv la orice posibilă încălcare a spațiului aerian.”, a declarat Colonel Ryan Sexsmith, adjunctul șefului Diviziei de planificare a operațiunilor de luptă.
Gabriel Epuran, fost pilot de MIG 21 este șeful secției de antrenament al Centrului de operațiuni aeriene de la Torrejon.
De doi ani se asigură că piloții, controlorii de trafic aerian și ceilalți specialiști responsabili de securitatea spațiului aerian sunt în ce mai bună formă. Provocările din ultima perioadă sunt imense.
Decizii care pot face diferența între război și pace, așa că pentru o monitorizare completă a spațiului aerian NATO, pe lângă centrele din Spania și Germania, Alianța a decis să deschidă un nou centru în Bodo, Norvegia care va acoperi partea de nord a Europei, inclusiv spațiul aerian deasupra Arcticii.
Tot la descurajare se gândesc și norvegienii, mai ales în contextul zvonurilor privind o extindere a capacităților militare în zonă.
„Cred că mai ales în nord, în regiunea Finnmark, oamenii îi vedeau pe ruși, înainte de războiul din Ucraina, ca pe niște prieteni. Colaborau cu ei, treceau granița ca să cumpere produse mai ieftine, iar rușii veneau și ei în Norvegia pentru același lucru. Dar după izbucnirea războiului, cred că s-au trezit la realitate. Majoritatea norvegienilor îi văd acum pe ruși, mai exact, guvernul rus și acțiunile lui în Ucraina, ca pe o amenințare la adresa securității.”, a adăugat Kristoffer Brasetvik Dverset, jurnalist norvegian.
Chiar și pentru locuitorii din Torrejon aflați la mare distanță de Rusia, situația din Europa e privită cu îngrijorare, mai ales cu baza NATO din apropiere.
Detașamentele de poliție aeriană dislocate prin rotație în baza militară de la Mihail Kogălniceanu se află sub directa coordonare a centrului din Torejon.
Până în luna martie misiunile sunt asigurate de detașamentul Forțelor Aeriene Germane, dislocat la Mihail Kogălniceanu cu 170 de militari și 5 supersonice Eurofighter Typhoon.
Militarii sunt pregătiți să intervină 24 de ore din 24 iar piloții sunt în alertă permanentă pentru că niciodată nu se știe când este nevoie să decoleze, mai ales că de când sunt aici militarii germani au avut parte de mai multe misiuni periculoase în care a fost nevoie de o coordonare extrem de eficientă.
Ultimul incident a avut loc pe data 13 septembrie când o dronă rusească a invadat spațiul aerian românesc. Piloții au avut permisiunea să o doboare.
Din 2026, rotația va fi preluată, cel mai probabil de trupele aeriene britanice.
