În decembrie2025, Australia a devenit prima țară care interzice rețelele de socializare pentru copiii de sub 16 ani. Liderii europeni discută și ei de mult timp și vor măsuri similare. De exemplu, Franța, Marea Britanie sau Danemarca. Numai că experții spun că aceste restricții sau interdicții nu vor aduce efectul dorit.
De ce interdicția rețelelor de socializare pentru copii nu are efectul dorit
Andreea Goiță, psihoterapeut sistemic de cuplu și familie, acreditată internațional în terapia centrată pe emoții: „Nu este o soluție să interzicem, pentru că întotdeauna când nu dăm sens la o interdicție sau la o normă, vom căuta tertipuri ca să o respingem, să o evităm, pentru că nu o vedem neapărat protectivă. Noi întotdeauna vom respecta ceea ce ține de protecția noastră și ceea ce traducem cu sens pentru binele nostru.
La vârsta asta, nu putem să vorbim de autocontrol, pentru că și pe noi ne fură peisajul și rămânem prinși în social media. Iar creierul copiilor încă nu e dezvoltat suficient ca să poată să susțină partea de luare de decizie, autocontrol și reglare emoțională. Deci interdicția, în afara relației sigure cu un adult, pe care să-l cred și să-l văd că e de partea mea, din păcate nu funcționează."
Bogdan Manole, președinte APTI (Asociația Pentru Tehnologie și Internet): „Nu, pentru că nu rezolvă problema de fond. Nu atâta vreme cât problema de fond o reprezintă algoritmii rețelelor de socializare și când, nici în momentul de față, rețelele de socializare, pentru conturile declarate că sunt sub 18 ani, nu iau măsuri eficiente. Nici măcar interdicția pe care ei înșiși o propun - să nu accepte copii sub 13 ani - știm că nu este respectată de aceste mari platforme.
Ne gândim ce o să facă aceste platforme când le dăm o obligație care înseamnă să corecteze mult mai multe date cu caracter personal, date din actele de identitate, care pot să pună probleme cu privire la cum se protejează informațiile respective. Și pentru ce? Dacă copilul chiar va dori să ajungă pe acea rețea, o va face. Să nu mai spunem și de varianta în care va merge și în alte zone mai puțin controlabile, în care nu știi cum se comportă.
De aceea, soluțiile trebuie să vină în primul rând din zona familiei, a dialogului, din zona personală, care trebuie discutată atât la nivelul familiei, cât și la nivelul școlii, despre care sunt pericolele pe care internetul le aduce și rețelele de socializare. De aceea, accentul ar trebui să fie pe educație media și gândire critică și nu pe o interdicție de plano. O interdicție pusă de guvern nu poate fi implementată din punct de vedere tehnic într-un mod facil, pentru că nu există un element unic de identificare a utilizatorilor pe internet.”
Cum identificăm fenomenul „brain rot” sau „putregaiul creierului”
Cu toate acestea, este necesară găsirea unei soluții, dacă avem în vedere efectele observate la copii și tineri și chiar și la adulți. De exemplu, apare așa-numitul fenomen de „brain rot”. Specialiștii au explicat cum cum identificăm simptomele și care este soluția de a le combate.
Oana Hagiescu, trainer în educație: „Noi vedem cât îi afectează statul online pe copii, și în școli, și la centrul nostru. Îi vedem cum își pierd atenția, concentrarea, au o impulsivitate foarte mare și îi afectează cu cât stau mai mult. Brain rot este un termen care înseamnă putregaiul creierului și consumăm foarte mult putregai, conținut sec, gol, care nu ne aduce plusvaloare. Brain rot-urile, pentru copii, sunt personajele acelea combinate de care sunt fascinați.
Am făcut un experiment după o ședință în care am lucrat foarte mult cu copiii. Erau pe covor și se jucau și am pus muzica de la un brain rot și s-au trezit toți, s-au activat și au venit ca niște zombie mici și au început să cânte. Știau toți versurile, niște versuri absolut fără sens. Am avut o senzație foarte ciudată și am închis calculatorul."
Andreea Goiță, psihoterapeut sistemic de cuplu și familie: „E periculos, pentru că nu au discernământ și creierul lor e ca un mic burețel, absorb instant. Și neavând capacitatea de autocontrol, iau totul mot-a-mot și pun în practică, pur și simplu.
Devin foarte impulsivi, acesta este primul efect pe care îl văd, adică nu mai au răbdare, au o toleranță foarte scăzută la plictiseală, pe care știm că trebuie să o avem din când în când, pentru că stimulează creativitatea și e un proces cognitiv foarte intens și care aduce multe beneficii dezvoltării copilului. Plus toleranța la frustrare, adică imediat cum apare ceva negativ, care îmi stimulează puțin efortul și mă scoate din zona de a primi fără a face niciun efort, imediat apare o reacție.
Nu reacția lor este neapărat problema, cât și reacția părinților, pentru că nu mai putem nici noi să stăm într-un disconfort, să ne vedem copilul că stă în frustrare. Îi lăsăm, stau acolo, avem aceste efecte. Nu îi putem scoate total, dar ulterior, noi trebuie să le dăm un alt antrenament al creierului. Dacă lăsăm doar acest antrenament, efectele pe termen lung sunt fix astea, adică vor ajunge adolescenți și tineri adulți care nu vor mai avea răbdare să ducă la bun sfârșit un proces cognitiv, se vor plictisi foarte repede, vor externaliza foarte mult vina când nu le iese ceva. Pentru că nu se formează această imagine a procesului de devenire în ceva. "
Oana Hagiescu, trainer în educație: „Externalizăm și gândirea, pentru că nu mai facem calcule, le facem pe calculator, nu ne mai orientăm, folosim Google Maps. Îmi zicea un băiețel care nu știa care e stânga și dreapta: 'păi de ce îmi trebuie să știu stânga și dreapta? Am Waze'. Și zic: 'Dar dacă nu îți funcționează?'. A zis: 'lasă că mă descurc'. Deci externalizăm tot ce foloseam înainte în cap."
Marea Britanie urmează să introducă un amendament care prevede ca, în 12 luni de la adoptarea legii, toate site-urile de profil trebuie să introducă „verificări de vârstă extrem de eficiente”. Amendamentul făcut de o comisie de specialitate va fi supus votului, potrivit Sky News. Practic, nicio persoană sub 16 ani din Marea Britanie nu ar mai trebui să aibă acces la rețelele de socializare.
În Comisia Europeană se lucrează la un proiect legislativ privind interzicerea rețelelor de socializare pentru copiii de sub 15 ani. Președintele Franței, Emmanuel Macron, susține că acest demers a fost realizat în urma orientărilor privind protecția minorilor, adoptate în iulie 2025.
Camera inferioară a Parlamentului de la Paris a votat, pe 26 ianuarie, pentru blocarea accesului copiilor și adolescenților francezi sub 15 ani la rețelele de socializare.
