Impactul măsurilor de ajustare fiscală va fi mai pronunțat în acest an și se va resimți cu precădere la nivelul restrângerii puterii de cumpărare a populației, ca urmare a menținerii unei inflații ridicate în prima parte a anului și a unei reduceri a venitului disponibil al gospodăriilor, estimează Comisia Națională de Strategie și Prognoză în prognoza de toamnă.
În aceste condiții, instituția arată că, în scenariul actual, nivelul creșterii economice în anul 2026 este prognozat la 1%, ușor în scădere comparativ cu estimările din prognoza de vara trecută, de 1,2%. Construcțiile rămân cel mai dinamic sector, în timp ce înclinația spre consum a populației se va reduce semnificativ.
'Pe activități, construcțiile rămân cel mai dinamic sector, susținut de continuarea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene. Se anticipează o ușoară redresare a sectorului industrial și a serviciilor, dar dinamicile acestora rămân încă modeste. Pe partea cererii, în contextul încheierii Programului Național de Redresare și Reziliență (finalul anului 2026), se așteaptă o accelerare de ritm în ceea ce privește absorbția fondurilor alocate prin instrumentul 'Next Generation EU' care, printr-o gestionare responsabilă vor genera un avans de 4,0% al investițiilor brute. Cu toate acestea, există riscul materializării unei utilizări insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar constitui o vulnerabilitate asupra evoluției procesului investițional și implicit asupra creșterii economice', susține CNSP.
În contextul economic actual, afectat de măsurile de reducerea a deficitului bugetar, înclinația spre consum a populației se va reduce semnificativ, determinând, implicit, o decelerare pronunțată a consumului privat (-0,8%), comentează sursa citată.
Exportul net, ca urmare a majorării cu 2,7% a exportului de bunuri și servicii, concomitent cu un avans mai lent al importului de bunuri și servicii (+1,2%), rezultat din restrângerea cererii interne, va avea un aport pozitiv de 0,5 puncte procentuale la rata reală de creștere economică.
Evoluția economică supusă riscurilor aferente investițiilor pentru anul 2026 a determinat revizuirea în sens negativ a proiecției privind efectivul lunar al salariaților, ceea ce la nivel de medie anuală va conduce la o stagnare a numărului de salariați, comparativ cu creșterea de 0,5% din prognoza anterioară. Pe termen mediu, se anticipează însă o ușoară tendință de creștere, în corelație cu avansul economiei, astfel încât numărul de salariați să se majoreze cu un ritm mediu anual de 1,2%.
În ceea ce privește câștigul salarial mediu brut, se estimează o majorare cu 5,5% pentru 2026, la 9192 lei/lună, având în vedere comportamentul sectorului concurențial de corelare a indexărilor salariale cu inflația și cu politica salariului minim, dar și o ușoară diminuare a câștigurilor în sectorul bugetar, ca efect al măsurilor de consolidare fiscală. Pentru perioada următoare este de așteptat o dinamică medie anuală de 5,7%, însoțită de creșterea puterii de cumpărare și revenirea procesului dezinflaționist.
Potrivit CNSP, în ceea ce privește evoluția indicatorilor macroeconomici pe termen mediu (2027-2029), actualul scenariu prevede un context macroeconomic intern în atenuare, având loc corecții pentru deficitele interne și externe, ceea ce va susține o rata medie anuală de creștere a produsului intern brut ușor peste 2%. Construcțiile vor continua să reprezinte activitatea cea mai dinamică din economie, cu un ritm mediu anual al perioadei superior produsului intern brut (2,8%). Estimările din prognoza de toamnă prevăd, pe termen mediu, redresarea sectorului industrial, cu o rată anuală în jur de 2%, iar pentru servicii, după evoluțiile modeste din perioada 2025 - 2026, se așteaptă o relansare a acestora, în principal prin performanțele activităților cu plus valoare ridicată.
Pe partea cererii, investițiile brute, cu un ritm mediu anul de 2,7%, vor continua să reprezinte pilonul de susținere al creșterii economice, o atenție deosebită acordându-se alocării resurselor disponibile, atât din fonduri europene, cât și guvernamentale și private, pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură. Consumul privat, după declinul din 2026, va avansa cu un ritm mediu anual de 2,6%, cu 0,4 puncte procentuale peste cel al produsului intern brut.
Exportul net va avea, pe termen mediu, o contribuție negativă de circa 0,2 puncte procentuale la creșterea economică, dinamica medie a importului de bunuri și servicii (3,3%) devansând-o cu 0,1 puncte procentuale pe cea a exportului de bunuri și servicii (3,2%).
Cât privește inflația, Comisia de Prognoză atrage atenția asupra riscului unor presiuni suplimentare asupra prețurilor care pot veni în urma reliberalizării prețurilor pentru gazele naturale și a eliminării plafonării adaosului comercial la alimente de bază.
'Procesul inflaționist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepție făcând primul semestru din 2026, când se vor resimți temporar efectele măsurilor de creștere a sustenabilității fiscale și a reliberalizării pieței energiei din anul curent. Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creșterii prețurilor de consum pentru anul 2026, provenind din reliberalizarea prețurilor pentru gazele naturale și renunțarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. Aceste șocuri ar putea produce o temperare a procesului dezinflaționist și o contracție mai amplă asupra consumului gospodăriilor populației. Conform traiectoriei estimate, este de așteptat ca inflația la sfârșitul anului să se încadreze, începând cu 2027, în marjele țintei de inflație stabilite de BNR', se arată în documentul citat.
Astfel, rata anuală a inflației este estimată la 3,6% în 2025, în scădere de la 9,6% în 2025, și la 3% în 2027.
Pentru cursul de schimb leu/euro a fost luată ca ipoteză pentru intervalul de prognoză o depreciere medie anuală de 1%. Pentru 2026, cursul mediu este estimat la 5,11 lei/euro.
În plan extern, deficitul de cont curent pe termen mediu va continua procesul de corecție, mai pregnant în anul 2026, fiind susținut atât de măsurile de reducere a deficitului bugetar, de o absorbție în creștere a fondurilor europene, cât și de îmbunătățirea competitivității externe a bunurilor autohtone. În acest an, deficitul de cont curent este estimat la 6,6% din PIB, față de 8% din PIB în 2025.
