Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Cum se schimbă arhitectura de securitate din Europa după aderarea Finlandei la NATO

Publicat de: Robert Manea

De-a lungul a peste 70 de ani, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, sau NATO, a devenit o alianță politico - militară formată din 30 de state. Înființată în 1949 pentru a contrabalansa puterea crescândă a Uniunii Sovietice, NATO și-a redescoperit recent potențialul, oferind un front unit în fața agresiunii militare ruse din Ucraina.  

Finlanda și Suedia, națiuni tradițional nealiniate din punct de vedere militar, au cerut să se alăture NATO anul trecut, ca răspuns la invazia Ucrainei. Candidatura Stockholmului a fost blocată din cauza unor neînțelegeri cu Turcia, dar Finlanda a devenit în mod oficial, pe 4 aprilie, al 31-lea membru al NATO.

Analiștii spun că această mișcare va transforma peisajul de securitate al Europei pentru anii următori, tensionând relațiile cu Rusia care se opune expansiunii alianței către Est. Cu toate acestea, aderarea Finlandei va oferi NATO câteva avantaje unice, în principal ca urmare a poziției geografice a țării, așa cum arată The Washington Post.

O nouă frontieră nordică

Frontiera Finlandei cu Rusia se întinde pe o distanță de aproape 1.300 de km și este deja supravegheată îndeaproape. Aderarea acestei Finlandei dublează granița terestră a alianței. „Pe de o parte, acest lucru oferă NATO o descurajare sporită, deoarece Moscova ar trebui să apere această graniță”, a declarat Carisa Nietsche, membru asociat al Programului de securitate transatlantică din cadrul Centrului pentru o nouă securitate americană. „Pe de altă parte, NATO trebuie, de asemenea, să protejeze această graniță împotriva unui atac rusesc”.

Finlandezii își amintesc de Războiul din 1939-1940, când țara a suferit pierderi mari în lupta împotriva forțelor sovietice. „Relația lor cu Rusia este definită de neîncredere”, a declarat Cristina Florea, istoric al Europei Centrale și de Est la Universitatea Cornell.

Aderarea Finlandei ar aduce alianța mai aproape de peninsula Kola, unde Rusia adăpostește submarine cu rachete balistice și depozitează focoase nucleare.

Prezență sporită în zona baltică

Aderarea Finlandei oferă Alianței Nord Atlantice un avantaj în Marea Baltică, o cale navigabilă strategică mărginită de orașul rusesc Sankt-Petersburg, precum și de unii dintre cei mai vulnerabili membri ai NATO, statele baltice - Estonia, Lituania și Letonia.

„Principala misiune a NATO este de a ține Rusia departe de statele baltice”, a spus Christopher Skaluba, director al Inițiativei de Securitate Transatlantică a Consiliului Atlantic. O prezență din ce în ce mai mare pe țărmurile Mării Baltice ar consolida securitatea acestor state.

„Aderarea Finlandei la NATO deschide o nouă rută pentru întărirea statelor baltice”, a declarat Nietsche. „În prezent, acest lucru depinde de Coridorul Suwalki care separă Kaliningradul controlat de Rusia, de Belarus, și pe care Rusia ar putea încerca să îl închidă în cazul unui conflict”.

O agendă arctică

Aderarea Finlandei se traduce de asemenea printr-o creștere a prezenței NATO în Arctica. Finlanda este membră a Consiliului Arctic, o organizație care supraveghează cele mai nordice zone ale lumii și care are ca membri Rusia, Canada, Suedia, Islanda, Norvegia, Danemarca și Statele Unite. Odată cu aderarea lor, „securitatea arctică ar deveni tot mai importantă pe agenda NATO”, a declarat Nietsche.

Întrucât peste 50% din coasta Oceanului Arctic este teritoriu rusesc, aceasta ar putea figura și pe agenda Moscovei. „Ei văd securitatea în zonă ca pe o chestiune de apărare internă”, a declarat Skaluba.

Finlanda ar putea ajuta la monitorizare activităților Rusiei în zona arctică.

„Arctica este în general considerată o poveste de succes a cooperării dintre NATO și Rusia, dar există îngrijorări că în viitor va deveni o zonă contestată în domeniul securității, lucru mai probabil odată cu aderarea Finlandei”, a adăugat Skaluba.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE