Sindicatele din educație ies din nou în stradă. Aproximativ 2.000 de profesori sunt așteptați să protesteze astăzi, în fața Guvernului, față de măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar care vor afecta sistemul de educație. Noile măsuri vin după ce, anul trecut, au fost tăieri semnificative la buse, transport și la posturile didactice plătite cu ora.
De ani de zile, România vorbește despre educație ca despre o prioritate națională, însă finanțarea este uitată. Iar planurile premierului Ilie Bolojan, care a preluat interimar funcția de ministru al Educației, după demisia lui Daniel David, vor face să scadă calitatea învățământului, spun specialiștii.
Cum este afectat învățământul de tăierile din educație anunțate de Guvern
Liviu George Maha, rectorul Universității Al. I. Cuza din Iași: „Am urmărit, pe parcursul anului trecut, modul în care aceste măsuri administrative și-au produs efecte și pot confirma că mărirea normelor didactice s-a întâmplat forțat, adică prin măsurile legislative la nivelul preuniversitarului, dar universitățile au preluat parțial această măsură. Parțial, pentru că unele deja aplicau astfel de măsuri. Cu alte cuvinte, efectele majorării normelor, diminuarea numărului de posturi, respectiv tarifele la plata cu ora s-au produs pe ambele paliere.
E vorba de o subfinanțare cronică. Generațiile de studenți pe care noi, de astăzi, le întâlnim în universități, sunt cele care au început studiile liceale și au finalizat gimnaziul în vârf de pandemie, au făcut ore online, având accent mai mult sau mai puțin la tablete sau la alte instrumente necesare acestei comunicări online și ulterior au finalizat studiile liceale într-un context dominat de creșteri de prețuri, inflație mare, o criză geopolitică, deci tot felul de probleme la nivelul socio-economic care și-au pus amprenta și asupra sistemului de educație.
E o subfinanțare, e o situație care nu ține de ultimii doi-trei ani. Eu, ca economist, pot înțelege deficitul bugetar - și chiar susțin rezolvarea acestei probleme - dar nu putem rezolva deficitul bugetar doar cu măsuri punctuale, adică tăieri.
Cu siguranță că o blocare a examenelor naționale va face ca, cel puțin din perspectiva lipsei de absolvenți ai examenului de bacalaureat, să nu aveam candidați la concursurile de admitere. E firesc și vom suporta cu toții consecințele.
Nu cred că sunt bune măsuri de genul tăierea a 10% din cheltuielile de personal, fără o analiză a particularităților. În mediul universitar, mare parte din finanțare vine din proiecte, că sunt proiecte de cercetare, că sunt de dezvoltare instituțională, că sunt proiecte care implică formare profesională. Aceste proiecte nu au o pondere egală de la un an la altul. A ne raporta la 2025 și a tăia cheltuielile salariale aferente proiectelor, pentru a nu depăși 90% din ce a fost anul trecut, nu are niciun sens. Pentru că sunt competiții foarte generoase europene. Ieri am aflat că am două proiecte câștigătoare. Asta înseamnă că ele, dacă se adaugă la stocul de proiecte, nu vor putea plăti deloc echipele de cercetare. Cu alte cuvinte, a introduce cheltuielile pe proiecte e aberant, pentru că nu are nicio legătură cu realitatea și nu se face o economie reală.
De asemenea, veniturile proprii, dincolo de taxele de școlarizare. Sunt și venituri din prestări servicii. De exemplu, universitatea noastră face și descărcări arheologice, are o platformă de cercetare în arheologie foarte competentă, vorbim de analiză, de laboratore finanțate prin fonduri europene, etc. În momentul în care și aceste venituri proprii ale universităților vor fi blocate în a fi utilizate exclusiv pentru cheltuieli salariale, va dispărea motivația universităților și a colegilor să mai obținem aceste venituri. Și presiunea va fi exclusiv pe bugetul de stat și, în lipsa surselor de finanțare, va fi tot mai greu de finanțat educația".
2.000 de profesori și reprezentanți ai sistemului de educație ies în stradă și protestează față de măsurile anunțate de Guvernul Bolojan, acea reducere e 10% a cheltuielilor cu salariile din școlile și universitățile din România. Iar protestele ar putea culmina cu blocarea examenelor nationale.
Profesorii au completat un chestionar, între 14 și 31 ianuarie 2026, care vizează nemulțumirile. Trei sferturi dintre ei doresc să participe la grevă. Aceasta poate fi declanșată fie în martie, în perioada organizării simulărilor examenelor naționale, fie spre finalul cursurilor acestui an școlar. Însă înainte de proteste, urmează consultările.
Comunicatul sindicatelor din învățământ: „Având în vedere că 53,6% dintre cei dispuși să protesteze susțin acțiuni în perioada simulărilor examenelor naționale, Colegiul Liderilor FSE SPIRU HARET a decis declanșarea referendumului național pentru neparticiparea la aceste activități/grevă în perioada organizării simulărilor la Evaluarea Națională și Bacalaureat. • Etapa II (Mai 2026): În absența unui răspuns favorabil din partea Guvernului în sensul de a reveni asupra măsurilor anti-educație dispuse în ultimul an, în luna aprilie se va demara referendumul pentru grevă generală, programată pentru ultima decadă a lunii mai 2026”.
