Decizia tăierilor fondurilor pentru Educație reprezintă un subiect controversat în coaliția de guvernare. În direct la Euronews România, Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica Bucureşti, a declarat că instituțiile de învățământ superior au nevoie de libertate în ceea ce privește cheltuirea banilor din rezervele proprii.
În cazul în care reducerea de 10 procente va trebui totuși aplicată, rectorul Mihnea Costoiu spune că bani ar trebui să fie luați din fondurile venite de la stat, iar universitățile să poată compensa pierderea din veniturile proprii, fără a afecta angajații.
Invitat în studioul Euronews România, Mihnea Costoiu a explicat că domeniul Educației a luat măsuri pentru reducerea cheltuielilor încă din anul 2025.
„Universitățile au redus anul trecut circa 3.500 de posturi la nivel național. Plata cu ora la foarte multe dintre universități a scăzut semnificativ. Un număr mare de universități, marea majoritate, a crescut normele, la rândul lor. Sunt o serie întreagă de măsuri care au fost luate, inclusiv în universitatea în care lucrăm.
De asemenea, cuantumul burselor pentru elevi și studenți a scăzut anul trecut. Ceea ce vreau să spun este că educația a participat la acest efort național pentru reducerea deficitului bugetar în anul 2025, efort care se va regăsi și în anul 2026. De ce? Pentru că unele măsuri adoptate la începutul anului universitar, respectiv anului școlar, se vor resimți pe tot parcursul anului școlar”, a declarat rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București.
Mihnea Costoiu: Educația ar fi trebuit să primească bani suplimentar
„Pe altă parte, luând în calcul ceea ce trebuia în mod firesc anul acesta, educația ar fi trebuit să primească bani suplimentar pentru a se încadra în prevederile legale, modificate anul trecut. Ceea ce am solicitat cu toții este ca cel puțin anul 2026, din punct de vedere, bugetar să fie cel puțin la nivelul anului 2025, astfel încât, operând aceste reduceri, să putem să avem un echilibru bugetar.
Acesta a fost mesajul pe care am încercat să-l transmitem în toată această perioadă și la care visăm, chiar dacă înțelegem că limitele bugetare aprobate de Guvern, cel puțin pentru învățământul superior sunt mai mici decât cele din anul 2025”, a declarat Costoiu.
Educația ar putea fi pusă la colț și în 2026. Costoiu: Bugetul ar fi cam același cu anul 2025
„Cel puțin în învățământul preuniversitar nu avem încă limite. Privit de afară, din informațiile pe care le avem, privit din avion, bugetul educației ar fi cam același cu anul 2025, dar trebuie să spus că în acest buget din 2026, din informațiile pe care le avem, sunt cuprinse și sumele alocate pentru proiectele din PNRR, ceea ce face ca diminuarea din sistemul de învățământ să fie mai mare.
Din informațiile pe care le avem, învățământul superior are deja limitele aprobate de buget de Guvern, deja, de o săptămână, o diminuare de 10%. E o primă decizie. Sperăm și pentru lucrul acesta milităm ca în această perioadă, pânâ când Guvernul va realiza bugetul, să explicăm faptul că ceea ce s-a întâmplat anul trecut și să fim convingători.
Ceea ce s-a întâmplat anul trecut este suficient. Noi speram să răsuflăm ușurați. De altfel, este complicat să explicăm colegilor noștri, după ce anul trecut sistemul de învățământ a făcut o anumită reducere, anul acesta o să facă din nou”, a menționat Costoiu.
Educația și sănătate, domeniile în care nu ar trebui făcute tăieri
„Pare că există un singur domeniu care plătește și anume educația, ceea ce este evident, din punct de vedere moral, nedrept. Sunt două domenii majore - educația și sănătatea - care nu ar trebui afectate sub nicio formă de aceste reduceri”, a explicat rectorul Universității Politehnica București.
„Avem speranțe. De asta și milităm. Dacă nu mai aveam speranțe, nu mai aveam dialog și mesaje”, a adăugat el.
Costoiu: Ar fi total absurd să tai din zone precum Educația
„De exemplu, am spus zilele trecute faptul că investiția în cercetare privată a ajuns la 1,6 miliarde - companii care produc efectiv în piață produse și servicii în folosul nostru. Nu fac cercetare de dragul hârtiei.
În timp ce bugetul Educației, eliminând proiectele majore din PNRR, este de circa 1,7 miliarde (de lei). Ar fi total absurd să tai din zone precum Educația, învățământul superior, în condițiile în care marea majoritate a acestor proiecte sunt dezvoltate de companii împreună cu universitățile.
Când acest lucru crește, există impact în economie, tocmai atunci noi retragem finanțarea... Este nonsens. Încerc să dăm mai multe argumente în această direcție”, a argumentat Costoiu.
„Fără bani, școală nu se poate niciunde”
România se numără la coada clasamentului în rândul statelor europene care fac investiții în educație. De exemplu, statul român investește 6.279 de dolari pe an pentru un elev, în timp ce în rândul țărilor membre OECD suma se ridică la 14.209 de dolari pe an/elev.
„Vrem să privim doar o singură față a monedei, să privim dintr-o singură perspectivă, spunând că nu avem universități în top 500. Nu avem la testele PISA rezultate. Nu avem niciodată atâta timp cât alocarea din PIB este la nivelul acesta, atât timp cât noi nu investim major în cel mai important domeniu, după părerea mea, alături de sănătate, și anume, educația.
Este extrem de important să continuăm aceste investiții pe termen lung și (...) să creștem această alocare...
Drama este că acum nu ne punem problema să creștem alocația, ci ne punem problema să tăiem din nou. Este mai dramatic decât ce spune raportul OECD. Nu doar că păstrăm ceea ce am avut și ne punem problema să tăiem.
Există derapaje, există lucruri de îmbunătățit. Avem nevoie de o privire onestă asupra sistemului de învățământ. Este adevărat. Sunt foarte multe lucruri de îmbunătățit, însă, fără bani, școală nu se poate niciunde”, a menționat Costoiu, la Euronews România.
Mihnea Costoiu: „Dacă nu înțelegem că ultimul domeniu la care trebuie tăiat este Educația, atunci nu înțelegem nimic”
„Așa cum arătat și la Cercetare, nu se întâmplă lucrurile peste 10 ani, peste 50 ani. Se întâmplă astăzi, în sensul că ceea ce investim astăzi, la transferul tehnologic pe care-l avem, la reducerea acestui decalaj între ceea ce punem pe masă ca idei, concepte, și timpul în care aceste idei se transformă în realitate, în produse, servicii s-a redus foarte mult, încât investiția trebuie făcută astăzi, nu în speranța că peste 10 ani vei auzi de el. Pentru mâine, peste jumătate de an, vei avea realizări. Sunt preocupat de această situație.
Ceea ce am propus și susținem este măcar, în această perioadă complicată pentru țară, am scepticismul meu vizavi de felul în care reușim să construim viitorul țării, vizavi de abordarea pe care o avem. De ce? Pentru că, dacă nu înțelegem că ultimul domeniu la care trebuie tăiat este educația, atunci nu înțelegem nimic.”, a afirmat rectorul UNSTPB.
„Ar putea fi un avantaj faptul că premierul este și ministru interimar al Educației”
Întrebat dacă încurcă faptul că nu există un ministru cu drepturi depline pentru portofoliul Educației în acest moment, Costoiu a evidențiat că ar putea fi un avantaj faptul că premierul Ilie Bolojan conduce interimar Ministerul Educației.
„Este o decizie politică. Aparține PNL și evident premierului. Personal, respect dreptul domniei sale de a avea propunerea pe care o consideră necesară pentru poziția de ministru. Speram și încă mai sper că politica bugetară pentru educație sau educația în acest context al bugetului va fi cel puțin un pic avantajată de faptul că premierul este și ministrul Educației.
Aș fi preferat ca ministrul interimar al Educației va ajuta Educația și am încă această speranță de la domnul prim-ministru. Ar putea fi un avantaj faptul că premierul este și ministru interimar al Educației. Sperăm să și transforme în avantaj”, a punctat Costoiu.
„Nimeni sau foarte puțini își mai permit să-și asume, să-și alipească imaginea cu situația actuală din învățământ, ceea ce este dramatic”
Întrebat de ce nimeni nu a vrut să-și asume mandatul de ministru al Educației într-un mandat de tăieri bugetare, Mihnea Costoiu a menționat că „e foarte important să înțelegem starea în care am ajuns, în care nimeni sau foarte puțini își mai permit să-și asume, să-și alipească imaginea cu situația actuală din învățământ, ceea ce este dramatic”.
„Este un lucru evident pe care nu are sens să-l ascundem. Precedentul ministru, fostul ministru, rectorul Daniel David, vine de la o universitate prestigioasă, universitatea Babeș-Bolyai, una dintre marile universități ale Europei și ale României. Domnul rector din această calitate a venit ministru și, din nefericire, supus acestei presiuni incredibile a tăierii bugetare, a trebuit să renunțe la mandat după ce, bănuiesc, că a plecat când i s-a mai pus în față încă o rundă de tăieri. Evident, după ce tot această presiune a fost revărsată, a fost un fel de paratrăsnet pentru ce s-a întâmplat în Guvern anul trecut. A susținut aceste tăieri, în speranța că 2026 va fi un an de liniște. Evident, pus în situația, bănuiesc, așa se vede din afară, a renunțat la mandat.
Ce așteptări să avem de la un alt coleg care să vină acum și să nu aibă cel puțin această perspectivă? E nedrept pentru rector, inclusiv pentru domnul David, ceea ce s-a întâmplat, din perspectiva rectorului universității care a avut o poziție evident avantajată, venind din poziția de rector, autoritatea câștigată în universitate, respectul colegilor, faptul că a fost votat de două ori. Înseamnă foarte mult și în mai puțin de un an de zile, de acest lucru s-a ales praful sau aproape... E nedrept și nimeni nu mai vrea să-și asume acest lucru.
Am avut onoarea să stau pe poziția de ministru pentru învățământ superior și cercetare într-o perioadă în care am investit în Educație și totuși au existat oameni nemulțumiți, firesc, darămite acum când trebuie să tai... Evident că e complicat...
E foarte important să înțelegem starea în care am ajuns, în care nimeni sau foarte puțini își mai permit să-și asume, să-și alipească imaginea cu situația actuală din învățământ, ceea ce este dramatic”, a explicat el.
Mihnea Costoiu cere Guvernului ca universitățile să poată apela la rezerve: Marile universități din România nu vor putea plăti salariile în anul 2026
„Universitățile nu sunt finanțate pentru plata salariilor, sunt finanțate în funcție de numărul de studenți. Mesajul nostru pentru public este următorul: dacă va trebui să facem acest lucru, ne dorim ca acest lucru să se întâmple din banii pe care statul ni dă. Cu alte cuvinte, dacă statul alocă 100 de lei Educației, învățământului superior în acest caz, preferăm să ne dea 90 de lei și (...) să avem libertatea de a decide în interiorul bugetului nostru ce avem de făcut. E capital!
Proiectele de cercetare semnate la finalul anului 2025 sau la mijlocul anului 2025 nu pot fi derulate în 2026 pentru că nu am avut niciun leu bugetat. Din ce să tăiem în 2026? Sunt proiecte finanțate din PNRR, pe programe operaționale. Sunt proiecte de finanțare cu Comisia Europeană, Horizon cu Agenția spațială europeană.
Dacă vom avea această formulare, nu vom putea derula niciun proiect din această categorie celor contractate anterior.
Dacă va fi o tăiere, e important ca statul să se rezume la ce poate să ne dea și să continue....
De a ne folosi incluziv rezervele acumulate până în acest moment. Sunt făcute eforturi extraordinare în a acumula rezerve pentru vremuri grele. Dacă nu vom avea acest drept de a folosi rezervele, vă spun de pe acum, inclusiv marile universități din România nu vor putea plăti salariile în anul 2026”, a concluzionat el.
