Mii de copii ucraineni învață în școlile din România, în timp ce părinții lor merg la muncă aici. Cei mici și-au făcut prieteni noi și au învățat limba română, adulții, în schimb, au fost nevoiți o ia de la zero și să lucreze într-un alt domeniu. Din partea statului român, ei mai primesc doar alocația pentru copii.
Hanna și copiii ei, Xenia și Simeon, au fugit din calea războiului abia în ianuarie 2023, era prima dată când ieșeau din Ucraina. Orașul lor natal, Nikolaev, a devenit de nelocuit, după ce a fost invadat de trupele rusești.
Hanna, refugiată:
„Noi eram foarte fericiți. Eu aveam un job, copiii mergeu la școală, aveau multe hobby-uri, precum dans, șah”.
Hana a fost nevoită să o ia de la capăt, în România. Cel mai greu a fost pentru copii, care au fost nevoiți să învețe limba română pentru a se integra. Ei sunt elevi la o școală din Capitală.
Xenia are 15 ani și se pregătește intens de Evalurea Națională, pentru că vrea să intre la un liceu bun.
Xenia:
„La început da, e greu foarte și limba, și matematica e grea. Îmi place chimia și biologia și vreau să mă duc la facultatea de medicină”.
Simeon, fratele Xeniei are 13 ani și e bun la geografie și matematică.
Simeon:
„Am început să învăț limba română și acum vorbesc mai bine și acum e mai ușor, dar de la început a fost greu. Îmi place în România, am prieteni, aici la fel, îmi e confortabil aici”.
Mezinul familiei speră să revină și la pasiunile pe care le avea acasă.
Simeon:
„Mai mult am jucat șah în Ucraina, dar din cauza la asta tot (n.r. războiul) am venit aici și acum joc doar pe telefon șah”.
Integrarea rămâne dificilă: ajutor redus din 2026
În situația Xeniei și a lui Simeon sunt mii de copii. Sunt aproape 3.000 de elevi ucraineni care învață în România, dar majoritatea au statut de audienți, adică vin la ore pentru a se obișnui cu limba și să nu rămână în urmă cu materia. Ei sunt trecuți într-un catalog provizoriu, fără a putea fi evaluați.
Numărul copiilor care învață la școlile de la noi este infim, deoarece sunt zeci de mii de copii refugiați în România. Mulți fac școală online, în Ucraina. Situația este similară și pe piața muncii: puțini ucraineni au reușit să își găsească un loc de muncă. Statisticile oficiale arată că că doar puțin peste 6.000 de ucraineni refugiați au un contract de muncă activ.
Hanna, mama celor doi adolescenți este economistă și a trebuit să se reprofileze pentru a găsi un loc de muncă la noi.
Hanna, refugiată:
„Pentru o vreme nu am știut ce vreau să fac. A fost foarte complicat. Da, a trebuit să îmi schimb profesia, am făcut niște cursuri cu o organizație, iar acum sunt tehniciană de unghii”.
2026 va fi un an mai greu pentru ucrainenii din România: din 1 ianuarie, statul nu mai dă cei 500 de lei pe lună pentru o persoană singură sau 1.500 de lei pentru o familie, în cazul femeilor gravide sau a celor care nu pot munci din cauza unei boli temporare sau a unei dizabilități. Din 2024, niciun ucrainean nu mai primeste ajutorul de chirie. Familiile se bazează pe alocațiile copiilor sau pe sprijin de la organizații neguvernamentale.
Hanna, refugiată:
„Acum primesc alocație pentru copii. Este de 292 de lei per copil. Acesta este singurul ajutor financiar, dar avem și asistență medicală gratuită și educație pentru copii. Este un sprijin extraordinar”.
De la începutul războiului peste 11 milioane de ucraineni au intrat pe teritoriul României, dar cei mai mulți au plecat în vestul Europei. Peste 200 000 au primit protecție din partea statului român.
