Peste cinci din zece români consideră că Federația Rusă e vinovată pentru războiul din Ucraina, în timp ce Donald Trump şi Emmanuel Macron conduc în topul încrederii în lideri internaţionali. Cel mai recent sondaj de opinie INSCOP are tema „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”.
Cine va câștiga războiul
44,5% dintre români cred că Rusia va câștiga conflictul, în timp ce doar 23,4% mai văd Ucraina drept învingătoare, arată un nou sondaj INSCOP. Datele indică o schimbare majoră de percepție față de 2022, când jumătate dintre respondenți mizau pe victoria Kievului.
Cei care cred că Rusia va învinge sunt mai ales votanți AUR și tineri sub 30 de ani. De partea cealaltă, cei care indică Ucraina ca posibil câștigător sunt în special votanți PNL și USR, femei, tineri sub 30 de ani, persoane cu studii superioare și locuitori din București.
Cum ar trebui să se încheie războiul
Peste jumătate dintre români (53,3%) cred că războiul din Ucraina ar trebui să se încheie prin retragerea Rusiei și returnarea teritoriilor ocupate, însă procentul este în scădere față de anul trecut. În același timp, 35,4% consideră că Ucraina ar trebui să facă concesii pentru a opri conflictul, iar 11,3% nu au o opinie sau nu au dorit să răspundă.
Ideea concesiilor din partea Ucrainei este susținută mai ales de votanții AUR, bărbați, persoane între 30 și 59 de ani și angajați din sectorul privat.
În schimb, retragerea Rusiei este susținută în special de votanții PSD, PNL și USR, de femei și de tinerii sub 30 de ani.
Cine este vinovat pentru război
54,9% dintre respondenți consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului. Procentul este mai mic decât în mai 2022 (71,2%), dar ușor peste cel din noiembrie 2023 (49,8%).
Alte răspunsuri:
- 14,1% indică Ucraina;
- 7,7% SUA;
- 9% Uniunea Europeană;
- 3,5% alții;
- 10,8% nu știu sau nu răspund.
Rusia este indicată drept vinovat principal mai ales de votanții PSD, PNL și USR, de tinerii sub 30 de ani, de persoanele peste 60 de ani și de locuitorii din București.
Ucraina este indicată mai ales de votanții PSD și AUR și de persoanele cu educație primară. SUA sunt menționate într-o proporție mai mare de persoanele între 30 și 44 de ani, de cei cu studii superioare și de angajații din sectorul privat. Uniunea Europeană este indicată în special de votanții AUR și de persoanele cu educație primară.
Ar trebui România să ajute Ucraina?
Aproape jumătate dintre români cred că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor Ucrainei, în timp ce restul susțin, în principal, sprijin umanitar, arată datele sondajului. Doar unul din zece respondenți ar fi de acord cu ajutor militar, iar puțin peste 12% susțin sprijinul financiar.
Opiniile sunt împărțite și în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei:
- 31,5% susțin ajutor umanitar;
- 10,5% ajutor militar;
- 12,2% ajutor financiar;
- 42,6% cred că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor;
- 3,3% nu știu sau nu răspund.
Respingerea oricărui sprijin este mai frecventă în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 59 de ani, al celor cu educație primară, al locuitorilor din mediul rural și al angajaților din sectorul privat.
Ajutorul umanitar este susținut mai ales de votanții PNL și USR, de tinerii sub 30 de ani, de persoanele cu studii medii și superioare și de locuitorii din marile orașe. Sprijinul militar este indicat în special de votanții PSD, PNL și USR și de tinerii sub 30 de ani, iar ajutorul financiar este menționat mai ales de persoanele cu studii superioare și de locuitorii din București.
Atitudinea României în cadrul NATO
Acum, în cazul în care un stat NATO ar fi atacat, 40.9% dintre cei intervievați consideră că România ar trebui să își îndeplinească obligațiile de stat NATO și să ajute militar aliatul atacat. 27.4% cred că România nu ar trebui să participe la război, dar să trimită ajutoare medicale și hrană. 19.6% ar alege ca România să rămână neutră, ba chiar sunt români care și-ar dori ca țara să iasă din NATO.
Donald Trump și Emmanuel Macron, lideri în topul încrederii
În fine, Donald Trump și Emanuel Macron conduc în topul încrederii liderilor internaționali, 33% dintre respondenți declară că au foarte multă și destul de multă încredere cei doi președinți, american și francez.
Clasamentul continuă cu Ursula von der Leyen cu un capital de încredere de 23.7% și Volodimir Zelensky cu 23.1%.
Pe ultimele poziții se situează Victor Orban (nu apare aici) și Vladimir Putin cu 17.5%.
Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda interviuri telefonice, volumul eșantionului 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
