Propunerea Uniunii Europene pentru următorul buget pe 7 ani ajunge mâine în Parlamentul European. Un buget care nu va crește semnificativ, dar care va trebui să rezolve noi probleme cu care se confruntă blocul comunitar, într-o perioadă dificilă. Siguranța și competitivitatea economică vor fi prioritizate în cadrul financiar multianual pentru perioada 2028-2034, cu alocări suplimentare care ar putea fi făcute în detrimentul sprijinului pentru fermieri și al fondului de coeziune. Parlamentul European, prin vocea unuia dintre cei doi negociatori-șefi ai legislativului european, avertizează că nu va accepta propunerea Comisiei.
Negocierile privind viitorul buget european pe 7 ani sunt purtate într-un climat cu totul diferit față de cel precedent. Cu un război militar la granița Uniunii Europene și unul comercial cu Statele Unite, siguranța și competitivitatea economică vor fi prioritizate în bugetul multianual care începe în 2028.
Ruth Novacovici, jurnalistă Euronews: „Bugetul de care vor dispune cele 27 de state nu va fi va însă mult mai generos față de actualul cadru financiar multianual. Astfel că există riscul să fie tăiate fonduri din alte sectoare, precum fondul pentru climă sau cel pentru coeziune. Publicația Politico, care citează un draft al bugetului, anunță că Executivul European ia în calcul tăierea cu până la 20% din bugetele UE pentru agricultură și dezvoltare regională – care, împreună, reprezintă două treimi din bugetul actual.”
Siegfried Mureșan: „Nu vom accepta diminuarea fondurilor pentru fermieri”
Există astfel riscul ca Executivul European să neglijeze prioritățile deja asumate. Aici intervine însă Parlamentul European.
Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European (PPE): „Nu putem avea siguranță națională fără siguranță alimentară. Deci, poziția mea, ca negociator-șef al Parlamentului European, va fi să păstrăm alocările pentru Politica Agricolă Comună și pentru Politica de Coeziune. Nu vom accepta, în numele Parlamentului European, nicio punere sub semnul întrebării, nicio diminuare a rolului, nicio reducere a finanțării pentru aceste priorități.”
România, printre statele care cer menținerea fondurilor de coeziune
La începutul lunii, Euronews a obținut o scrisoare semnată de 14 state membre, printre care și România, care militează pentru existența în viitorul buget a unei alocări unitare, consistente pentru politica de coeziune. Țara noastră, cu multe regiuni încă subdezvoltate, are în continuare nevoie de fonduri pentru coeziune, explică analistul politic Răzvan Petri. Asta și pentru că nu a reușit să le absoarbă la timp, iar acum prioritățile Uniunii se reordonează.
Răzvan Petri, cofondator „Politică la minut”: „România se află într-o zonă de mijloc în care nu mai este nici țară în curs de dezvoltare săracă, care tocmai a intrat în Uniunea Europeană și trebuie să beneficieze de foarte multe fonduri. Noi încă facem autostrăzi din fonduri europene, în timp ce alte state s-au ocupat de dezvoltarea unor industrii mult mai inovative, ca apoi să poată deveni competitive.”
Cel puțin 1,2 trilioane de euro ar urma să fie alocate în noul buget pe termen lung al Uniunii Europene. În plus, Parlamentul a cerut Comisiei să aducă venituri proprii la buget, care ar putea veni și din taxarea importurilor în Uniunea Europeană pe baza emisiilor de dioxid de carbon.
Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European (PPE): „Mă aștept să discutăm despre o eventuală taxare a giganților tehnologici, mă aștept să discutăm despre o eventuală taxare pe tranzacții financiare. Toate ideile care au existat până acum, plus orice idei noi comisia poate genera, sunt binevenite.”
După ce Comisia Europeană anunță propunerea de buget, urmează negocierile cu Parlamentul European. Negocierile ar trebui să se încheie la sfârșitul anului 2026, pentru ca în anul 2027, autoritățile la nivel național și regional să poată pregăti absorbția de fonduri.
