Premierul ungar Viktor Orbán a trecut, de-a lungul carierei sale, de la statutul de activist liberal la cel de promotor al unui model politic pe care îl numește „democrație iliberală”, transformând profund instituțiile statului, politica externă și relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană și Rusia, scrie Euronews.com.
Aflat la conducerea Ungariei de aproape 16 ani, Orbán a devenit una dintre cele mai influente – dar și controversate – figuri ale conservatorismului naționalist din Europa. Parcursul său politic este considerat unul dintre cele mai spectaculoase și polarizante din Europa Centrală și de Est post-comunistă.
Orbán a intrat în atenția publică în iunie 1989, când, la doar 26 de ani, a cerut retragerea trupelor sovietice în timpul ceremoniei de reînhumare a fostului premier Imre Nagy, victimă a revoluției anti-sovietice din 1956. Discursul său a marcat apariția unei noi generații politice.
Partidul său, Fidesz, a început ca o mișcare liberală de tineret, dar s-a transformat treptat într-o formațiune naționalistă de centru-dreapta, pe fondul tranziției Ungariei către economia de piață.
De la liberalism la „stat iliberal”
Orbán a devenit premier pentru prima dată în 1998, la 35 de ani, fiind unul dintre cei mai tineri lideri din regiune. În timpul primului său mandat, Ungaria a aderat la NATO în 1999 și a avansat pe drumul integrării europene, finalizată în 2004.
După pierderea alegerilor din 2002 și 2006, Orbán și-a redefinit discursul politic, punând accent pe suveranitatea națională și criticând influența liberală asupra instituțiilor statului. Criticii spun că această direcție a pregătit terenul pentru limitarea mecanismelor democratice.
Revenit la putere în 2010 cu o majoritate de două treimi, Orbán a modificat Constituția și a introdus reforme majore în sistemul electoral și instituțional. Susținătorii spun că acestea au adus stabilitate, în timp ce opozanții acuză concentrarea puterii și slăbirea independenței justiției și a presei.
În 2014, într-un discurs susținut la Băile Tușnad, Orbán a definit explicit modelul său de guvernare drept „stat iliberal”, concept care a atras critici din partea Occidentului, dar și sprijin din partea mișcărilor naționaliste.
Relații tensionate cu UE, apropiere de Est
Deși Ungaria rămâne membră a Uniunea Europeană și a NATO, Orbán a dezvoltat relații apropiate cu Rusia, China și Turcia. El a avut mai multe întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin și a menținut legături economice cu Moscova, inclusiv în domeniul energiei.
După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Ungaria s-a remarcat ca unul dintre cele mai reticente state UE în privința sprijinului militar pentru Kiev. Orbán susține că livrările de arme prelungesc conflictul, poziție criticată de aliații occidentali.
Tensiunile cu Bruxelles-ul au crescut în ultimii ani. Comisia Europeană a blocat aproximativ 18 miliarde de euro din fonduri europene pentru Ungaria din cauza problemelor legate de statul de drept, iar în 2018 a fost declanșată procedura Articolului 7.
Susținere din partea conservatorilor americani
În același timp, Orbán a câștigat susținere în rândul conservatorilor americani. Președintele Donald Trump și vicepreședintele JD Vance și-au exprimat sprijinul pentru liderul ungar, iar figuri influente precum Tucker Carlson sau Steve Bannon au promovat modelul său politic.
Totodată, partidul Fidesz a părăsit în 2021 grupul Partidul Popular European, pe fondul divergențelor cu partenerii europeni.
Ce urmează
La 62 de ani, Orbán își propune să își prelungească dominația politică, însă se confruntă cu cea mai puternică opoziție din ultimii ani, în contextul problemelor economice și al apariției unor noi forțe politice.
Chiar și așa, el rămâne una dintre cele mai influente – și contestate – figuri ale politicii europene contemporane.
