Camera inferioară a Parlamentului francez (Adunarea națională) a aprobat joi în unanimitate abrogarea așa-zisului „Cod Negru” (Code noir) și a tuturor textelor referitoare la reglementarea sclaviei în coloniile franceze care nu au fost niciodată anulate oficial după 1848, relatează agenția France Presse, citată de Agerpres.
Proiectul de lege a fost susținut de toți cei 254 de deputați prezenți, din toate grupurile politice. Inițiativa vizează abrogarea unor edicte regale ce datează din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea prin care persoanele înrobite erau considerate „bunuri mobile”, putând fi dobândite de un stăpân la fel ca alte bunuri. De asemenea, Codul Negru prevedea și pedepse pentru evadare - de la tăierea urechilor până la pedeapsa cu moartea.
Deputații au adoptat și un amendament conform căruia Franța recunoaște că „toate textele care au instituționalizat reducerea ființelor umane la statutul de bunuri mobile, au organizat deportarea lor, exploatarea lor, precum și violența exercitată împotriva lor sunt indisociabile de crimă împotriva umanității”.
Ce este Codul Negru
Codul Negru (Code Noir) a fost semnat de regele Ludovic al XIV-lea la Palatul Versailles în 1685 pentru a stabili regulile sclaviei în imperiul colonial francez. Codul a rămas în vigoare în tăcere chiar și după ce și-a pierdut orice autoritate, odată cu abolirea sclaviei de către Franța în 1848, notează AP.
Filosoful francez Louis Sala-Molins a descris Codul Negru drept „cel mai monstruos text juridic al epocii moderne”.
Cele 60 de articole ale sale au reglementat inițial Caraibele franceze — Martinica, Guadelupa și Saint-Domingue, actualul Haiti — și au fost extinse ulterior la Guyana Franceză, Louisiana și insulele din Oceanul Indian, Réunion și Mauritius.
Ce înseamnă abrogarea Codului negru în 2026
În urmă cu 25 de ani, legea Taubira (denumită după fosta ministră a justiției Christiane Taubira) a recunoscut comerțul cu sclavi și sclavia drept crime împotriva umanității. Acum, raportorul Max Mathiasin (Guadelupa, Antilele Franceze) a prezentat noul proiect drept un „act puternic de comemorare, dreptate și recunoaștere”, chiar dacă nu va putea „vindeca singur rănile istoriei”.
Dezbaterile s-au axat în mare parte pe istoria sclaviei și colonialismului din Franța și efectele încă vizibile astăzi ale acestora, prin inegalitățile persistente dintre teritoriile de peste mări și Franța continentală, precum și discriminarea cu care se confruntă persoanele de culoare, arată sursa citată.
„Ce înseamnă abrogarea Codului negru în 2026 (...) dacă teritoriile de peste mări continuă să fie privite de la Paris ca periferii îndepărtate?”, s-a întrebat deputata Emeline K/Bidi (Reunion, grupul comunist), potrivit AFP.
Abolirea Codului negru, sprijinită de Emmanuel Macron
Un alt articol al textului prevede că guvernul trebuie să prezinte un raport privind legislația colonială și efectele sale pe termen lung, în special în ceea ce privește rasismul și locul acordat istoriei sclaviei în programele școlare.
Proiectul de lege urmează acum să ajungă la Senat (camera superioară), deși nu a fost stabilită o dată în acest moment. Săptămâna trecută, el a primit sprijinul președintelui Emmanuel Macron, care a afirmat că menținerea acestor texte în lege, chiar și lipsite de efect juridic, constituie '„o trădare a ceea ce reprezintă Republica”.
Problema despăgubirilor a alimentat de asemenea dezbaterile, mai mulți deputați subliniind că foștii proprietari de sclavi au primit despăgubiri, spre deosebire de sclavii înșiși.
La recepția de la Palatul Elysee pentru cea de-a 25-a aniversare a legii care recunoaște comerțul cu sclavi și sclavia drept crime împotriva umanității, Macron a notat că ''această problemă imensă'' nu trebuie evitată, dar a adăugat că este important să nu se ''facă promisiuni false'' și nu a anunțat nicio acțiune concretă.
