Adunarea Experților din Iran va alege succesorul ayatollahului Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie, în atacurile israeliano-americane. Între timp, interimar este Alireza Arafi, care conduce un consiliu de tranziție format din trei membri.
Din acest consiliu de tranziție face parte și Ali Larijani, care este printre cei favoriți la preluarea acestei funcții de lider suprem al Iranului. Din august 2025, el este secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională și are 67 de ani. Însă de câteva decenii, el este o figură centrală a politicii iraniene.
Cine este Ali Larijani, posibil înlocuitor al lui Ali Khamenei
Larijani este recunoscut pentru calmul său și pragmatismul de care dă dovadă în cadrul regimului ayatollahilor. El s-a remarcat în trecut pentru negocierea acordurilor nucleare cu Occidentul, în 2015, conform Al-Jazeera.
După uciderea lui Khamenei, Ali Larijani joacă acum un rol și mai important în cadrul regimului iranian, mai ales după ce a fost un strateg de încrerere al fostului lider suprem. La doar 24 de ore după eliminarea lui Khamenei, Larijani a apărut la televiziunea de stat și a transmis un mesaj incendiar.
- „America și regimul sionist au aprins inima națiunii iraniene. Le vom arde inimile. Îi vom face pe criminalii sioniști și pe americanii fără rușine să regrete acțiunile lor. Soldații curajoși și marea națiune iraniană vor da o lecție de neuitat opresorilor internaționali infernali”, a spus Larijani.
El a precizat că președintele american Donald Trump a căzut într-o „capcană israeliană”.
Ali Larijani este supranumit un „Kennedy” al Iranului
Larijani s-a născut în Irak, în orașul Najaf și provine dintr-o familie bogată. El aparține unei dinastii atât de influente încât revista Time a descris-o, în 2009, drept „familia Kennedy a Iranului”.
Tatăl lui Ali Larijani, Mirza Hashem Amoli, a fost un renumit savant religios. Iar în familia lui Larijani, frații săi au ocupat unele dintre cele mai influente funcții în Iran, inclusiv în sistemul judiciar și în Adunarea Experților.
Legăturile lui Larijani cu elita revoluționară iraniană de după 1979 sunt și de natură personală. La vârsta de 20 de ani, el s-a căsătorit cu Farideh Motahari, fiica lui Morteza Motahhari, un confident apropiat al fondatorului Republicii Islamice Iran, Ruhollah Khomeini.
În ciuda rădăcinilor religioase conservatoare ale familiei sale, copiii lui Larijani au avut traiectorii diverse. De exemplu, fiica sa, Fatemeh, absolventă a Facultății de Medicină din cadrul Universității din Teheran, și-a finalizat specializarea la Universitatea de Stat din Cleveland. Ea a fost concediată în ianuarie dintr-o funcție de profesor de medicină la Universitatea Emory, din SUA, în urma protestelor activiștilor irano-americani, indignați de rolul său în reprimarea demonstrațiilor din luna respectivă.
Ali Larijani este matematician și filosof și era strategul lui Khamenei
Spre deosebire de mulți dintre colegii săi, care proveneau exclusiv din seminarii religioase, Larijani are și o formare academică laică. În 1979, anul Revoluției Islamice, Larijani a obținut o diplomă de licență în matematică la Universitatea Tehnologică Sharif. Ulterior, a făcut masteratul și doctoratul în filozofie occidentală, la Universitatea din Teheran, cu o teză despre filosoful german Immanuel Kant.
Însă pozițiile sale politice au constituit punctul central al carierei sale. După revoluția din 1979, Larijani s-a alăturat Gărzii Revoluționare (IRGC) la începutul anilor 1980, după care a ajuns în Guvern, unde a fost ministru al culturii, în timpul președinției lui Akbar Hashemi Rafsanjani, între 1994 și 1997. Apoi el a fost șef al postului public de televiziune (IRIB) între 1994 și 2004. În timpul mandatului său la IRIB, a fost criticat de reformiști, care i-au reproșat că politicile sale restrictive îndepărtau tineretul iranian de mass-media străină.
Poziția lui Ali Larijani în problema nucleară
Larijani a candidat la președinție în 2005, ca și conservator, dar nu a reușit să treacă în turul al doilea. În același an, el a fost numit secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului și negociator șef al țării în domeniul nuclear. A demisionat din aceste funcții în 2007, după ce s-a îndepărtat de politicile președintelui de atunci, Mahmoud Ahmadinejad, privind problema nucleară.
Între 2008 și 2020, a ocupat funcția de președinte al Parlamentului (Majlis) pentru trei mandate consecutive și a jucat un rol important în conturarea politicii interne și externe. În timpul mandatului său, Iranul a încheiat un acord nuclear cu șase puteri mondiale, în 2015, după aproape doi ani de negocieri.
Ali Larijani a intrat în parlament în 2008, unde a câștigat un loc pentru a reprezenta centrul religios din Qom, iar apoi a devenit președinte al parlamentului. Asta i-a permis lui Larijani să-și sporească influența și să-și mențină legătura cu „dosarul nuclear”, obținând aprobarea parlamentului pentru acordul nuclear din 2015 între Iran și puterile mondiale, cunoscut sub numele de Planul Comun de Acțiune Cuprinzător (JCPOA).
După ce a părăsit funcția de președinte al parlamentului și membru al parlamentului în 2020, Larijani a încercat să candideze pentru a doua oară la alegerile prezidențiale din 2021. De această dată, însă, a fost descalificat de Consiliul Gardienilor, cel care verifică candidații. A fost descalificat din nou când a încercat să candideze la alegerile prezidențiale din 2024. Consiliul nu a dat niciun motiv pentru descalificare, dar analiștii au considerat mișcarea din 2021 ca o modalitate a establishmentului de „a elibera terenul” pentru Ebrahim Raisi, un politician de linie dură, care a câștigat alegerile. Larijani a criticat descalificarea din 2024 ca fiind „netransparentă”.
Apoi, în august 2025, el a fost numit din nou secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională de către președintele Masoud Pezeshkian. De când a preluat funcția, poziția sa s-a înăsprit. În octombrie 2025, Larijani a anulat un acord de cooperare cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și a declarat că rapoartele agenției „nu mai sunt eficiente”.
Larijani a amenințat SUA
În ultimul său discurs, Larijani a avertizat SUA că este „iluzoriu să creadă” că uciderea liderilor țării va destabiliza Iranul.
- „Nu intenționăm să atacăm țările din regiune, dar vizăm orice baze utilizate de Statele Unite”, a spus Larijani.
Recent, Larijani a declarat că Iranul „nu va negocia” cu Washingtonul referitor la programul nuclear și cel de rachete balistice. În plus, el a amenințat SUA și Israelul că se vor confrunta cu „o forță pe care nu au mai experimentat-o până acum”.
Înainte de această poziționare, Larijani a supervizat negocierile cu SUA, desfășurate în Oman, privind ajungerea la un acord, la doar o lună după ce Washingtonul l-a sancționat, în ianuarie 2026, pentru că ar fi ordonat reprimarea violentă a protestelor antiguvernamentale, potrivit Reuters. Astfel, el și-a arătat încă o dată statutul de fost strateg de încredere al lui Khamenei, a cărui politică o urmează.
În ultimele luni, Larijani a făcut mai multe vizite la Moscova, aliatul-cheie al Iranului, pentru a discuta aspecte legate de securitate, ceea ce reprezintă un semn suplimentar al revenirii sale la diplomația de nivel înalt, potrivit Reuters. Larijani a fost, de asemenea, însărcinat cu promovarea negocierilor cu China, care au dus la un acord de cooperare pe 25 de ani, în 2021.
Referitor la problema nucleară, Larijani a avut un ton pragmatic în ultima vreme: „În opinia mea, această problemă poate fi rezolvată. Dacă îngrijorarea americanilor este că Iranul nu ar trebui să facă pași către achiziționarea unei arme nucleare, această problemă poate fi rezolvată.”
Dar Larijani a mai ocupat funcția de negociator șef în domeniul nuclear în perioada 2005-2007, atunci când a apărat ceea ce Teheranul consideră a fi „dreptul său” de a îmbogăți uraniul. Larijani a avertizat că programul nuclear al Iranului „nu poate fi distrus niciodată, pentru că, odată ce ai descoperit o tehnologie, nu ți se poate lua descoperirea. Este ca și cum ai fi inventatorul unei mașini, iar mașina ți-ar fi furată. Poți să o construiești din nou.”
În trecut, el a comparat stimulentele europene pentru abandonarea producției de combustibil nuclear cu „schimbarea unei perle pentru o ciocolată”.
Larijani a jucat un rol important și în reprimarea valului de proteste antiguvernamentale din ianuarie 2026, atunci când rolul său în Consiliul de Securitate a fost denunțat de Washington.
„Larijani a fost unul dintre primii lideri iranieni care a făcut apel la violență ca răspuns la cererile legitime ale poporului iranian”, se arată într-o declarație a Trezoreriei SUA, din 15 ianuarie, în care se precizează că Larijani a acționat la ordinul lui Khamenei.
Guvernul american a spus că au fost aplicate sancțiuni împotriva lui și a altor oficiali ca răspuns la represiune.
Grupurile pentru drepturile omului afirmă că mii de oameni au fost uciși în cadrul represiunii protestelor, cea mai gravă revoltă internă din Iran de la Revoluția Islamică din 1979.
Larijani și-a exprimat „înțelegerea” față de demonstrațiile organizate „în semn de protest față de dificultățile economice”, dar a condamnat acțiunile armate despre care a spus că „au fost instigate de Israel”.
Consiliul clerical al Adunării Experților este împuternicit să-l aleagă și să-l supravegheze pe liderul suprem.
