Regimul de la Teheran duce o luptă de supraviețuire deoarece se confruntă o vulnerabilitate maximă, după atacurile lansate de Statele Unite și Israel, a explicat jurnalista Carmen Gavrilă, expertă în Orientul Mijlociu, în direct la Euronews România. Chiar dacă vrea să exporte conflictul și prin țintirea unor țări arabe, Iranul a evitat să atace Turcia, stat membru NATO, precum și Oman care a intermediat negocierile din ultima vreme cu Statele Unite, cu scopul de a-și lăsa un „viitor canal de negociere”.
În contextul în care conflictul din Iran durează deja de trei zile, jurnalista Carmen Gavrilă a avertizat că „nu înseamnă însă că Iranul nu mai are forța de a lupta” și că „regimul nu se agață de supraviețuire”. Din contră, ar aplica o „schimbare de abordare față de războiul de 12 zile din vara trecută”.
„Este despre supraviețuire, cel puțin, pentru republica islamică într-un moment în care toată lumea este de acord că nu a mai existat în trecut un moment atât de puternic, de vulnerabilitate maximă, a Republicii islamice.
Asta nu înseamnă însă că Iranul nu mai are forța de a lupta, că regimul nu se agață de supraviețuire, iar ce vedem acum că se întâmplă face parte cumva din strategia pe care a mizat, pe efectele pe care a mizat regimul de la Teheran. Schimbarea este evidentă și schimbarea de abordare față de războiul de 12 zile din vara trecută”, a afirmat Carmen Gavrilă, la Euronews România.
Cum vrea Iranul să extindă conflictul în Orientul Mijlociu
„Pe de altă parte, există și necunoscute cu care cumva a aruncat niște zaruri pe care nu știe Teheranul nu se vor așeza. Iranul a vrut o răspândire a conflictului, să nu mai fie trilateral, bilateral, cum s-a întâmplat vara trecută, să nu fie implicată doar republica islamică, Statele Unite și Israelul.
De data aceasta a vrut să exporte acest conflict prin țintirea repetată nu doar simbolică, precum anul trecut, a intereselor americane în țările arabe din jur, nu în toate, în aproape toate. Tocmai ca să creeze o formă de presiune directă sau indirectă, inclusiv la adresa administrației Trump.
Mai mulți oficiali ai regimului au spus dinainte de debutul din 28 februarie, al operațiunii, că Republica islamică este pregătită pentru un război lung și aceasta este cea mai bună apărare”, a menționat experta în Orientul Mijlociu.
Nu este exclusă implicarea Arabiei Saudite în conflict
„Reacția statelor din jur pe care și-a dorit-o Iranul, state din jur care să pună presiune pe Administrația Trump să oprească intervenția militară. Nu a făcut deocamdată decât să irite și chiar să se pună problema în Arabia Saudită, de exemplu, problema unei implicări, într-un fel sau altul, nu știu dacă neapărat militară, dar nu este exclusă, a Arabiei Saudite în acest conflict”, a mai spus Carmen Gavrilă.
Motivul pentru care Turcia și Omanul au fost ocolite de atacurile Iranului
„În schimb, Iranul s-a ferit să lovească în Turcia, stat membru NATO și cu care a existat o comunicare specială în ultima vreme, Teheran - Ankara, mai ales după mișcările de protest din ianuarie care au angrenat, au mobilizat foarte mult minoritatea kurdă iraniană. Acesta este un punct nevralgic și pentru Ankara, eterna problemă a Turciei cu minoritatea kurdă.
Și cealaltă țară care a fost ocolită, iar aici mulți iranieni neafiliați regimului sau antiregim, cealaltă țară pe care au ocolit-o loviturile iraniene a fost Oman. Oman care a intermediat negocierile din ultima vreme dintre Statele Unite și Iran.
Acești iranieni antiregim spun că special regimul a ocolit Omanul care să-și lase un viitor canal de negociere. E adevărat că în acest moment, strategia iraniană este de rezistență. Momentul acesta a fost îndelung pregătit în ani și cu atât mai mult de la războiul din vara trecută”, a mai precizat ea.
Iranul continuă campania de reprimare și arestare a protestatarilor
„Iranieni din Iran au dezvăluit că primesc mesaje de amenințare de la autorități pe telefoanele mobile. Mesaje în care sunt avertizați să nu cumva să încerce proteste, o răsturnare a regimului. Toată lumea vorbește despre potențiala răsturnare a regimului în urma apelurilor președintelui Trump.
Premierul israelian Netanyahu nu este iubit deloc în Iran, nici președintele Trump. Numai că o parte, protestatarii din ianuarie, l-au implorat pe președintele Trump să le vină în ajutor, însă între timp senzația și percepția iranienilor care au manifestat împotriva regimului, fie în stradă, fie tacit, este, de fapt, că președintele Trump i-a păcălit. I-a chemat și atunci în stradă și le-a promis ajutor, numai că de la momentul de atunci până la ajutorul pe care președintele Trump l-a invocat în ultimele declarații, au murit mii, dacă nu, zeci de mii de iranieni și alții au ajuns în închisoare”, a mai spus experta în regiunea Orientului Mijlociu.
„Opoziția iraniană la regim este profund divizată”
„Între timp, în Iran continuă, cel puțin surselor mele, campania de arestări. Există, evident, temerea de instabilitate internă chiar dacă o parte a sistemului republicii islamice nu se teme cu adevărat de o potențială răsturnare a sa din interior, câtă vreme Opoziția iraniană la regim este profund divizată, iar de la protestele din ianuarie au ieșit la iveală și s-au adâncit chiar faliile în special între tabăra promonarhistă, antiregim, și tabăra liberală, antiregim. S-a ajung până la injurii”; a concluzionat ea.
