Salariile din cercetare ar putea să crească cu până la 50%. Cercetătorii angajați în institute de cercetare-dezvoltare vor fi aduși la același nivel de salarizare cu cadrele universitare, care sunt net superioare în momentul de față. Măsura, adoptată recent în Parlament, vine însă la pachet cu întărirea și majorarea beneficiilor și privilegiilor de zecii de mii de lei lunar pe care cei mai mulți dintre cei peste 160 de directori de oficii și institute de cercetare din toată țara le au de ani buni.
Menit să impulsioneze implicarea tinerilor în domeniul cercetării și să descurajeze plecarea acestora peste hotare pentru un trai mai bun, noua lege privind statutul personalului de cercetare, adoptă ieri în Parlament, vine cu o echivalare mult dorită a gradelor din acest domeniu cu cele din mediul universitar. Și implicit cu o majorare a indemnizațiilor cercetătorilor, prin corelarea nivelului acestora cu cel primit de profesorii, conferențiarii și lectorii universitari la ora actuală.
Potrivit ministrului de resort, asta ar avea ca efect o majorare chiar peste 50% a indemnizațiilor personalului angrenat în domeniul cercetării, mulți dintre ei cu venituri mai mult decât modeste în momentul de față.
Bogdan Ivan, ministrul Cercetării: ”Aducem sistemul de cercetare la standardele pe care le are UE și aducem la același nivel cu cadrele didactice universitare cercetătorii din România. Asta înseamnă automat și creșterea veniturilor. Și în același timp să reușim să menținem în România oameni înalt calificați și pe cei plecați în afara țării, foarte bine pregătiți să-i aducem înapoi acasă.”
Posturi rezervate, activități și pensii cumulate cu funcția de director general
Cei mai mari beneficiari ai noilor modificări adoptate la acest statut sunt însă șefii celor peste 160 de oficii și institute de cercetare. Mulți din ei rămași directori generali de zeci de ani, primesc acum dreptul de a-și rezerva postul și de a-și primi indemnizația conformă cu gradul de cercetător dacă devin parlamentari, sunt desemnați în posturi de demnitate publică sau aleși președinți de stat. În timp ce vârsta de pensionare nu mai reprezintă un impediment pentru rămânerea lor în funcție. Mai mult decât atât, echivalarea le va mări semnificativ și salariul de bază, sporurile și celelalte beneficii care sunt calculate pornind de la acest coeficient.
Claudiu Năsui, deputat USR: ”Un director de astfel de institut a avut în 2020 36.000 euro net/ lună mai mult decat președintele SUA. Sistemul suferă din cauza acestui sistem de căpușeli. Îmi amintesc și alte cazuri, un alt institut care și-a dat prima primă de paste 322.000 lei. Acum iarăși vor avea un nou motive să-și crească aceste salarii cu încă 20 sau 30% marjă permisa de noua lege. Probabil este că veniturile lor proprii sunt tot din bugetul de stat din taxe și impozite, sunt granturi de la Ministerul Cercetării.”
Directori de zeci de mii de euro, performanță...
În prezent, 50 de Institute sunt finanțate de la bugetul de stat prin două programe: așa numitul Programul Nucleu, cu o finanțare de peste 100 milioane de euro și încă pe atât, acordat prin Programul Național de Cercetare. De această situație au profitat mulți dintre directori.
În 2019, președintele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” obținea chiar înainte de pensionare, un venit de salariu brut de 1.943.000 lei pe an prin alocarea unor sporuri la nivelul maxim prevăzut de lege, cam 95.000 de lei net pe lună.
La trei ani de atunci situația nu s-a schimbat. Potrivit informațiilor Euronews România, unii directori au continuat în acești ani să-și aloce singuri venituri de 6.000-8.000 de euro lunar, plus prime de Crăciun de aproape 5.000 de euro, cazul șefilor INCD Silvicultură Marin Drăcea sau INSEMEX Petroșani. Nu sunt singurii cu astfel de câștiguri salariale, directorii generali ai unor instituții precum Turbomotoare București, Delta Dunării Tulcea sau cel de Ecologie Industrială încasând lunar salarii între 30.000 și peste 40.000 de lei.
Ion Ovidiu Pânișoară, doctor în Științele Educației, Univ. București: ”Întotdeauna când există o lege, ea favorizează mai multe categorii de persoane. Deci este clar că în spatele unei legi există și interese partizane. Cred că este bine, pentru că atâta timp cât investim în zona de cercetare, investim în zona de educație, investim în zona de dezvoltare. Cu condiția ca această investiție să poată fi pe undeva verificată, raportabilă.”
În România la ora actuală, mai lucrează circa 10.000 de cercetători. Alți 6.000 au ales plecarea în alte țări pentru un trai și o viață profesională mai bună.
