Violențele din școlile din România, din ultimele zile, au generat un fenomen, spun speciliștii. După Bistrița și Pitești, a apărut un caz la Timișoara, unde un elev de 13 ani s-a fotografiat cu cuțitul în clasă. De data aceasta nu a este vorba de un atac.
Specialiștii numesc acest comportament „mimetism social”, adică o imitație a unui comportament, izvorâtă din teribilism, cu scopul de a atrage atenția adulților. Iar cazuri similare se pot repeta.
Bogdan Voicu, sociolog: „Înseamnă că observăm un model, vedem ce se întâmplă și pentru că ne place foarte mult modelul acela, îl interiorizăm, îl internalizăm și-l reproducem mai departe în comportamente și atitudini. Vedem că un adolescent oarecare a apărut la TV pentru că a fluturat un cuțit la vedere. Hai să vreau și eu la televizor, pentru că e o chestie simplă și mă face cool și toți ceilalți o să mă aprecieze”.
De ce comit elevii acte de violență
În cazurile de la Pitești și Bistrița, ambii agresori au fost victime a bullying-ului.
Andrei-Șerban Zanfirescu, psihoterapeut: „Ce se întâmplă atunci când cineva este victima bullying-ului timp îndelungat? Ce fel de sentimente ajunge el să nu mai poată procesa? Sunt emoții un pic mai dificile, precum vină, rușine, tristețe. De ce să nu încerc și eu așa ceva? Pentru că în spate vorbim de niște emoții care stau să explodeze”.
Laura Vișu-Petra, cercetător în psihologie: „Cel mai bun predictor pare a fi atitudinile radicale pe care copiii le manifestă. Se întâmplă chiar înainte de incident și, din păcate, noi ignorăm. Exprimarea intenției de a face rău celorlalți, uneori, poate fi spusă ca o glumă, uneori, ca o joacă. Ignorarea unor astfel de semne e periculoasă”
Unul dintre sfaturile specialiștilor este ca, în sala de clasă, profesorii să urmărească atenți relațiile dintre elevi.
Cora Iulia Aprozeanu, consilier școlar CMBRAE: „Putem să intuim unde anume am putea să plusăm poate cu o discuție, poate cu o vorbă bună, astfel încât să dezamorsăm din emoțiile astea care se strâng și până la urmă ajung să explodeze. Ar trebui să reflectăm care este răspunsul nostru de adult într-o situație care apare în sala de clasă. Suntem noi modele pentru comportamenetle pe care le așteptăm de la fiecare copil?”
Însă o problemă gravă pe care consilierii școlari o semnalează de mulți ani este lipsa personalului specializat din școli.
Diana Ioaneș, consilier școlar și psiholog: „În momentul în care un copil amenință, un copil spune că vrea să facă rău. Cred că acum înțelegem cu adevărat că acel copil chiar trebuie luat în seamă. Cred că trebuie angajați mii de consilieri școlari în clase în acest moment. La aceste generații de elevi, lucrurile se modifică cu o rapiditate extraordinară. Eu cred că ar trebui un consilier la 250 de elevi”.
- În prezent, legea prevede doar un consilier școlar la 500 de elevi, dar nici măcar această țintă nu este atinsă. Guvernul promite mai mulți consilieri pe viitor.
