În ultimul weekend din luna octombrie, Românie revine la Timpul Legal Român. Expresia cu care ne-am obișnuit este „trecerea la ora de iarnă”, însă este de subliniat faptul că nu există „ora de iarnă” propriu-zisă. Ceea ce se întâmplă, de fapt, este revenirea de la ora de vară (schimbare care s-a produs în luna martie) la Timpul Legal Român.
Astfel, în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2026, ora 4:00 devine ora 3:00. Vom dormi cu o oră în plus, iar ziua de duminică, 26 octombrie, va fi cea mai lungă din an, având 25 de ore.
Ce este „Timpul Legal Român”
Timpul Legal Român este ora oficială valabilă pe întreg teritoriul României. Acesta este echivalent cu timpul standard al Europei de Est și este cu 2 ore înaintea Timpului Universal Coordonat (UTC), fiind egal cu UTC+2. Din martie și până în octombrie, când se aplică ora de vară, România folosește fusul orar UTC+3, aflându-se cu 3 ore înaintea UTC.
De ce schimbăm ora de două ori pe an
Schimbarea orei are loc de două ori pe an: în ultimul weekend din luna martie, ceasurile sunt date înainte (ora 3:00 devine ora 4:00), iar în ultimul weekend din luna octombrie, revenim la ora standard, iar ceasurile sunt date înapoi (ora 4:00 devine ora 3:00).
Schimbarea orei de două ori pe an are la bază un scop istoric și practic: folosirea mai eficientă a luminii naturale și reducerea consumului de energie. Ideea a apărut în secolul al XX-lea, în special în perioadele de război și crize energetice, pentru a folosi lumina soarelui mai mult timp seara și a reduce consumul de electricitate pentru iluminat.
În România, schimbarea orei a fost introdusă în anul 1917 și a fost instituită permanent începând cu anul 1979. Din 1997, trecerea la ora de vară s-a făcut în ultima duminică a lunii martie iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.
La nivelul Uniunii Europene (UE), directiva care reglementează trecerea la ora de vară a intrat în vigoare în 2001. Conform dispozițiilor acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard în ultima duminică din octombrie.
Un proiect de lege, publicat în 2018, propunea ca statele membre ale UE și țările afiliate să nu mai recurgă la schimbarea sezonieră a orei. La 26 martie 2019, Parlamentul European a votat în favoarea sprijinirii proiectului de directivă a Comitetului UE pentru a opri schimbarea orei în UE. În condițiile care au urmat, cauzate de pandemia de coronavirus și de criza energetică, nu toate țările membre și-au făcut cunoscute deciziile, iar o hotărâre finală a fost amânată.
În 2025, Spania a propus Uniunii Europene reluarea discuției legată de renunțarea la schimbarea orei.
Ce efecte poate avea trecerea la ora de iarnă asupra organismului
Trecerea la ora de iarnă oferă o oră în plus în noaptea schimbării ceasurilor, dar asta nu înseamnă că fiecare persoană va dormi cu o oră mai mult. Schimbarea orei poate modifica temporar programul de somn și expunerea la lumină. Studiile arată însă că efectele trecerii din toamnă diferă de la o persoană la alta, iar rezultatele privind sănătatea nu sunt uniforme.
O cercetare publicată în anul 2024 în Journal of Sleep Research, după un studiu efectuat pe 11.780de persoane, cu vârsta 43-78 de ani, a arătat că durata medie a somnului în duminica schimbării orei a fost cu 33 de minute mai mare decât în duminica precedentă.
Schimbarea programului de somn poate fi resimțită în primele zile. Un studiu publicat în 2024 în American Academy of Sleep Medicine, pe un eșantion de 30 de persoane, tinere, fără probleme de sănătate, a arătat că participanții au avut mai multe răspunsuri întârziate la testul de atenție după schimbarea orei în toamnă. Studiul indică un posibil efect pe termen scurt, dar nu stabilește cât de frecvent apare acesta în populație.
