Nu doar turiștii suferă din cauza răcirii bruște a apei Mării Negre. Temperatura apei a scăzut și cu 10 grade față de normalul perioadei, iar asta are efecte negative asupra ecosistemului marin.
Viețuitoarele marine resimt stresul termic care duce la migrarea planctonului și chiar dezechilibre în lanțul trofic. Specialiștii spun că astfel de fenomene ar putea fi tot mai des întâlnite la malul mării, din cauza schimbărilor climatice.
Temperatura apei mării a scăzut până la 9 grade Celsius în zona Mangalia. Și asta din cauza unui vânt puternic din sud care a bătut zile întregi și a creat fenomenul de upwelling, adică apele reci din adâncuri au fost aduse la țărm.
Ce este fenomenul de upwelling
Pe litoralul românesc, fenomenul de upwelling răcește brusc apa mării chiar și în zilele caniculare, atunci când vânturile puternice dinspre uscat împing apa caldă de suprafață spre larg, iar curenții aduc la mal apă rece din adâncuri, cu temperaturi care pot coborî până la 10°C.
Cum apare upwelling-ul în România (Marea Neagră)?
- Vânturile dinspre uscat spre mare (de obicei dinspre nord-est) împing apa caldă de suprafață spre larg.
- Pentru a compensa lipsa, apa rece din straturile mai adânci (20-50 m) urcă la suprafață.
- Apa adâncă este mai rece, săracă în oxigen și are o altă compoziție de nutrienți, ceea ce poate schimba temporar ecosistemul marin local.
Consecințe vizibile pe litoral:
- Apa devine brusc foarte rece, chiar dacă vremea este caniculară.
- Pescuitul poate fi influențat, pentru că peștii urmează curenții de apă rece, mai bogați în nutrienți.
- Turismul resimte fenomenul, deoarece apa rece poate dura câteva zile până la revenirea temperaturilor normale.
Apa a început să se încălzească duminică în zona Năvodari, aflată mai apoape de gurile Dunării. Iar la Olimp, oamenii priveau umiți valurile reci și plaja învăluită în ceață, efectul diferenței dintre temperatura exterioară și cea din apă.
Pe lângă disconfortul turiștilor, schimbările bruște de temperatură a apei pot avea afecte serioase asupra ecosistemului.
„Nu doar șocul termic este problema ci și lipsa hranei pentru că această apă din adâncuri este foarte cristalină și lipsită de hrană pentru scoici. O perioadă foarte lungă de upwelling cu ape reci și lipsite de fitoplancton privează scoicile de hrana lor de bază și le pun în primejdie ritmul de reproducere”, a declarat Victor Niță – cercetător științific Institutul de Cercetări Marine Constanța.
Specialiștii observă tot mai des efectele schimbărilor climatice chiar la malul mării. Și valurile înregistrate la câțiva kilometri de țărm sunt uriașe.
„În 11 ani, 10 ani, cele mai mari furtuni au fost cu 5 metri înălțimea valului dar de 2 ani de când s-au instalat și la Constanța avem și valuri de 8 metri.”, susține Vlad Rădulescu – cercetător Institutul Geoecomar.
