CCR a respins proiectul privind plata pensiilor private, actul normativ care trebuia să reglementeze modul în care sunt încasați banii din Pilonul II și III la retragerea din activitate.
Ce spune Curtea Constituțională
Curtea Constituțională a României a stabilit că prevederile care limitează la maximum 30% plata unică din activul personal al unui participant la un fond de pensii private sau facultative sunt conforme cu Legea fundamentală.
Judecătorii constituționali au arătat că această regulă nu afectează dreptul de proprietate, nu creează discriminări între participanți și nu aduce atingere principiului neretroactivității legii.
CCR subliniază că legea reglementează doar modalitatea de plată, nu dreptul asupra sumelor acumulate. Plata eșalonată derivă din natura însăși a pensiei, concepută ca un venit periodic, destinat să asigure resurse financiare constante pe o durată semnificativă, de regulă minimum 8 ani. O eliberare integrală a sumelor „uno ictu” ar contraveni acestei finalități.
Curtea a reținut că modalitatea de plată stabilită de legiuitor urmărește un scop legitim, fiind adecvată și necesară pentru protejarea sustenabilității sistemului și pentru menținerea unui echilibru just între interesele tuturor participanților. Totodată, noua reglementare nu afectează contractele deja încheiate, vizând exclusiv etapa ulterioară de plată a pensiei, astfel încât nu încalcă principiul neretroactivității.
În schimb, CCR a declarat neconstituțional art. 55 alin. (2), care permite plata integrală a activului personal pentru persoanele cu afecțiuni oncologice. Instanța a apreciat că această excepție instituie o discriminare nejustificată, bazată pe un criteriu subiectiv, și nu pe unul obiectiv și rezonabil, contravenind astfel principiului egalității în drepturi.
Curtea a mai constatat că legea îndeplinește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, fiind compatibilă cu principiul legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție.
Decizia CCR confirmă, astfel, arhitectura de bază a noii legislații privind plata pensiilor private, cu excepția prevederii discriminatorii privind persoanele diagnosticate cu cancer.
Pe surse, CCR a respins proiectul pentru un singur punct. Cel prin care pacienții oncologici ar fi putut să retragă 100% din bani. Curtea a admis sesizarea pentru că s-ar fi creat o discriminare între pacienți
Judecătorii Curții Constituționale s-au pronunțat marți, 25 noiembrie, asupra celor două sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care contestau constituționalitatea proiectului.
Decizia CCR blochează, cel puțin temporar, una dintre cele mai importante reforme asumate de România în procesul de aderare la OCDE.
Legea, adoptată de Camera Deputaților pe 16 octombrie și elaborată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), urma să stabilească regulile finale privind retragerea banilor acumulați în conturile de pensii private – reformă care, potrivit angajamentelor României, trebuia adoptată încă din 2011, la trei ani după înființarea sistemului de pensii private.
Decizia CCR vine după două amânări succesive ale dezbaterii sesizărilor, inițial programată pentru 5 noiembrie, apoi reprogramată pe 12 și ulterior pe 25 noiembrie.
Ce prevedea legea respinsă de CCR
În forma adoptată de Parlament, proiectul stabilea că:
- românii pot retrage maximum 30% dintr-o dată din Pilonul II la ieșirea la pensie (față de 25% în varianta inițială);
- plata restului economiilor urma să fie eșalonată pe minimum 8 ani (față de 10 ani anterior);
- persoanele cu fonduri foarte mici puteau retrage integral banii;
- bolnavii de cancer ar fi avut dreptul să își retragă 100% din activul acumulat, indiferent de moment.
În prezent, în lipsa unei legi definitive, banii din Pilonul II pot fi retrași integral sau în maximum 60 de rate (5 ani), în baza normelor tranzitorii.
Miza: 8,4 milioane de români
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au 8,4 milioane de participanți, dintre care 4,5 milioane contribuie lunar cu 4,75% din venitul brut. Legea respinsă astăzi era una dintre condițiile-cheie pentru avansarea României în procesul de aderare la OCDE, programată oficial pentru finalul anului 2026.
Rămâne acum ca Parlamentul și Guvernul să decidă dacă proiectul va fi modificat și retrimis în procedură legislativă, întrucât sistemul are nevoie de un cadru clar pentru plata pensiilor private – ultimul element lipsă al reformei începute în 2008.
