Trupele aliate din statele NATO vor ajunge pe Flancul Estic până la 30 de zile, ceea ce este o problemă pentru statele mici, fără profil muntos, a declarat Iulia Joja, expert în securitate europeană, la Euronews România. Profesor la Universitatea Georgetown din SUA, Joja a afirmat că România trebuie să acorde prioritate investițiilor în Apărare, precum și în infrastructura critică.
„Rusia atacă întotdeauna acolo unde găsește puncte slabe. Dacă suntem suficienți de înarmați și de pregătiți, atunci putem preveni un asemenea atac al Rusiei”, a declarat Iulia Joja, la Euronews România.
În emisiunea „Vocile care contează” de la Euronews România, Iulia Joja a explicat ce prevede planul de contigență și în cât timp ar interveni trupele aliate în cazul unui atac al Rusiei asupra statelor NATO.
„Realitatea este că dincolo de trupele care se află pe teritoriul României, Poloniei, pe Flancul Estic, o să dureze ceva timp și conform planurilor de contingență, tocmai din această cauză, că infrastructura critică nu este suficient de pregătită, suficient de performantă în Europa centrală și de Est.
Avem planul de contingență care asigură că trupele vor ajunge din centrul Europei unde este proporția cea mai mare, anume în Germania, pe Flancul Estic până la 30 de zile, ceea ce este o problemă pentru statele mici, fără profil muntos. Aici România are un avantaj pentru că trebuie să se apere câteva zile, săptămâni în anumite cazuri, pe cont propriu”, a afirmat experta în securitate europeană.
Analist: Am rămas în urmă în ceea ce privește investițiile pe Flancul Estic
Iulia Joja a reamintit că după 2014, atunci când Rusia a invadat prima dată Ucraina, s-a stabilit o restructurare la nivelul NATO și la nivelul UE.
„Am rămas în urmă în ceea ce privește investițiile pe Flancul Estic. Știm că e acordată prioritate și tocmai din această cauză la ultimul summit NATO de anul acesta, de la Haga, s-a stabilit că 5% este bugetul per ansamblu militar la care trebuie să ajungem din PIB-ul total al fiecărei țări, dar că din cele 5%, 1,5% trebuie investite în infrastructură critică, cu referire la state, precum România, Polonia și Țările Baltice, care au această infrastructură critică subdezvoltată.
Din punct de vedere al militarilor și al experților în securitate, problema este arhicunoscută. Sunt deja investiții făcute, sunt modificări și la nivelul infrastructurii din România, însă nu sunt suficiente raport la cât de urgentă este problema”, a mai spus Joja.
Șeful militar al NATO a avertizat că Rusia ar putea Alianța în 2027
„Șeful trupelor americane din Europa și șeful militar al NATO, care este întotdeauna un american, a dat o declarație în urmă cu aproximativ două săptămâni, spunând că momentul pentru care trebuie să ne pregătim de o invazie din partea Rusiei asupra teritoriului NATO este în 2027, în mai puțin de doi ani, un an jumătate.
Trebuie să avem în state precum România infrastructura - drumurile, podurile, tunelurile pregătite pentru a putea transporta tancuri și nu numai într-un timp mult mai eficient”, a mai precizat Iulia Joja.
Controverse privind investițiile în apărare: Nu resursele sunt problema principală, ci voința politică a europenilor în acest caz.
„Șeful politic al NATO, Mark Rutte, a făcut o serie de avertismente în ultimele luni, de când a preluat mandatul NATO. Este în coordonare cu șeful militar din partea SUA. Ceea ce ar trebui să ridice semnale de alarmă.
Trebuie să menționăm cu nu resursele sunt problema principală, ci voința politică a europenilor în acest caz.
Ne-am bazat pe garanțiile de securitate din partea americanilor, americanii spunându-ne din ce în ce mai activ și mai răspicat, atât în timpul mandatului lui Joe Biden, dar mai ales în timpul acestui mandat Trump, că trebuie să preluăm responsabilitatea și costurile pentru propria securitate”, a mai spus experta.
Ne bazăm pe o promisiune din partea statelor membre că vor crește bugetul de apărare la un minim de 5%”
„A nu mai baza suficient sau în totalitate pe americani înseamnă că trebuie să facem investiții în propria noastră apărare. Acest 5% la care se referă Mark Rutte foarte des este opțional. Ne bazăm pe o promisiune din partea statelor membre că vor crește bugetul de apărare la un minim de 5%.
Ceea ce trebuie să avem în vedere în acest sens este că situația de securitate este diferită. Este diferită pentru un stat cum este România, prin comparație cu un stat precum Spania.
Pentru a asigura apărarea României și a descuraja un atac din partea Rusiei, ca România să ia mai mult în serios acest aspect și să considere bugetul militar de a fi 5% minim necesar pentru a asigura un nivel de apărare suficient, pentru a preveni un asemenea atac”, a menționat Iulia Joja.
„Rusia atacă întotdeauna acolo unde găsește puncte slabe. Dacă suntem suficienți de înarmați și de pregătiți, atunci putem preveni un asemenea atac al Rusiei”, a punctat ea.
Analistul Ștefan Popescu: „România trebuie să aibă capacitatea să susțină cheltuielile militare”
La rândul său, Ștefan Popescu, analist de politică externă, a adus în discuție faptul că România trebuie să aibă capacitatea să susțină cheltuielile militare, în condițiile în care și marile economii europene se confruntă cu probleme.
„România trebuie să aibă capacitatea să susțină cheltuielile militare. Ori contextul este foarte dificil, nu numai pentru România, dar și al nivelul Uniunii Europene.
Investițiile în infrastructură, mai ales în aceste coridoare, pentru că va trebui să ierarhizăm proiectele, vor avea în față provocarea resurselor necesare pentru a finanțarea acestor lucrări.
Statele europene, chiar și cele donatoare, marile economii, sunt în adevărate procese de regândire a modelelor economice. Germania, bunăoară, este economia cea mai importantă, cel mai important donator cu fonduri pentru politica de coeziune, pentru programele europene. Are ea însăși nevoie de investiții foarte mari, mai ales că industria germană suferă, iar în noul context al acordului comercial cu SUA, fără îndoială că acest lucru va afecta capacitatea financiară a statelor europene”, a spus Popescu, la Euronews România.
„UE nu are suficiente infrastructuri pentru import a energiei din SUA. Sunt provocări foarte importante”
„Gândiți-vă că marile proiecte de infrastructură necesită materiale care sunt produse de ramuri industriale, mari consumatoare de energie. Ori achizițiile de gaz din Statele Unite vin și un cost de trei, patru ori mai mare. Gazul pe care îl vei lua din SUA va trebui să îl lichefiezi, să-l aduci cu vaporul, să-l regazeifici. UE nu are suficiente infrastructuri pentru import a energiei din SUA. Sunt provocări foarte importante.
Franța, a doua economie a UE, are un deficit foarte mare. Are o datorie foarte mare, are probleme sociale foarte grave. Deci, factura pe care trebuie să o achite UE este o factură în care se găsesc foarte multe capitole. Toate lucrurile sunt importante, nu numai chestiunea infrastructurilor, chestiunea echipamentelor militare, a măririi liniilor de producție, a industriilor militare”, a mai spus analistul.
„Industria militară poate fi un motor de creștere economică. Este industria cu cel mai mare impact pe orizontală”
„E drept, industria militară poate fi un motor de creștere economică și economiștii știu foarte bine că este industria cu cel mai mare impact pe orizontală.
Sunt importante programele europene pentru crearea unor colaborări între statele membre pentru a avea și programe militare comune. Trebuie limitată concurența între state.
Statele europene sunt destul de egoiste. Sunt neînțelegeri atât la nivelul industriașilor, cât și la nivel politic. Sunt foarte multe provocări pentru a răspunde aceste necesități”, a concluzionat el.
