Noile taxe și măsuri guvernamentale sunt din ce în ce mai greu de suportat de către populație, însă și de către primării. În această situație, multă lume se întreabă cât mai rezistă nu doar populația, ci și Guvernul și coaliția.
Premierul Ilie Bolojan a explicat însă că situația taxelor din România nu se compară cu cea din țările europene. Iar punctul culminant îl reprezintă cifrele reale, care arată că taxele colectate de primăriile din România acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal. În Europa, primăriile își acoperă aproape integral costurile din aceste impozite și taxe.
Primarul PSD al Buzăului, Constantin Toma, susține că „nu a mai simțit niciodată atâta ură din partea populației la adresa politicienilor". Totodată, măsurile l-au luat prin surprindere și pe liderul UDMR, Kelemen Hunor.
Cât mai rezistă coaliția, Guvernul și România cu măsurile Executivului
Premierul Ilie Bolojan a explicat, la Digi 24, cum arată situați aaxctuală: „Îi dau dreptate colegului meu, pe de o parte, pentru că, de la alegerile prezidențiale, s-a văzut că avem un vot antisistem foarte puternic, ceea ce s-a confirmat prin candidații care au intrat în turul 2, deci exista un sentiment de ostilitate și de nedreptate foarte puternic. Iar acest sentiment, cu lucrurile care au evoluat de atunci, cu măsurile pe care am fost nevoiți să le punem în practică, care n-au fost dublate în totalitate de măsuri compensatorii, de corectare a nedreptăților - corectarea pensiilor magistraților - a făcut să apară acest sentiment de oboseală, de percepție că nu toată lumea este pusă să achite nota de plată a ceea ce s-a întâmplat.
Corectarea deficitelor înseamnă că, dacă mutăm în cheltuielile unei familii, înseamnă că, ani de zile, ai cheltuit mai mult decât ți-ai putut permite, ai luat credite de la bancă, ai cheltuit banii, uneori cu folos, alteori fără, dar la un moment dat, pentru că nu ți-ai plătit creditele, nimeni nu te mai finanțează. Și trebuie să îți reduci cheltuielile necâștigând mai mult, ca să poți să te apuci să-ți plătești acele datorii. Într-o astfel de situație suntem și noi. Sunt măsuri care au un cost, care înseamnă o contracție economică și care, pe bună dreptate, nemulțumesc o parte dintre cetățeni.
Cu cât aceste măsuri corective se lungesc, cu atât nemulțumirea crește. Pensiile magistraților sunt considerate la un nivel inacceptabil, pe bună dreptate, comparativ cu media pensiilor din România. Oamenii nu mai au răbdare.
La finalul anului trecut, am fost nevoiți să majorăm impozitul pe proprietate, pentru că aveam un angajament al României că vom aduce impozitele la un nivel care să reflecte prețul de piață al locuințelor, iar al doilea lucru este că aceste venituri sunt veniturile autorităților locale și, nemaiputând să le transferăm la fel de mulți bani ca anii trecuți pentru a-și finaliza lucrările de investiții, trebuia să-ți genereze mai multe venituri."
Ilie Bolojan: „Veniturile autorităților locale acoperă un sfert din cheltuieile de personal”
Ilie Bolojan, premierul Româniai: „Aici s-au întâmplat câteva lucruri. Unele sunt din culpa Guvernului, a modului cum a fost adoptată legislația, iar unele sunt din culpa primăriilor care au pus în practică aceste măsuri. De exemplu, am anulat foarte multe excepții. Una din erorile noastre, în toți acești ani, este că am creat foarte multe excepții și o bună parte din cetățeni nu plăteau niciun fel de taxe și impozite.
Avem 950.000 de persoane cu dizabilități care nu plăteau impozit pe proprietăți, aveam tot felul de scutiri, de reduceri. De exemplu, dacă locuiai într-un imobil cu o vechime de 100 de ani, dacă nu ți-ai reabilitat locuința, ai un discount de 50% la impozitul pe proprietate. Deși, în termeni reali, cea mai mare parte a oamenilor care locuiesc într-o astfel de casă veche totuși au reabilitat-o, pentru că nimeni nu stă într-o casă ca acum 100 de ani, fără să-i fi schimbat geamurile, fără să fi făcut ceva.
Dacă ai făcut asta, trebuia să nu mai beneficiezi de acel discount. În momentul în care au fost majorate impozitele pe proprietate, în cazul acestora, creșterea de impozit nu a fost doar de 70%, ci, anulându-se acea facilitate, a fost mai mare. Mai sunt situații în care unele primării au majorat mult mai mult impozitele pe mașini față de limita pe care a stabilit-o Guvernul, crezând poate că vor încasa mai mulți bani. Problema pe care o au, după ce au apărut nemulțumirile, este că, de majorat le-au putut majora, dar legislația actuală nu le permite să le reducă la nivelul minim stabilit de legislația națională.
Noi nu mai puteam să mergem cu nivelul de impozitare pe care l-am avut. Avem un angajament să aplicăm, de la finalul acestui an, o cotă procentuală pe valoarea de piață a imobilului, care este în curs de stabilire pe baza tranzacțiilor care se fac în toată țara și în fiecare localitate. Nu va însemna o nouă majorare, pentru că procentul pe care îl aplică localitățile va putea fi reglat de la fiecare localitate. Este adevărat că valoarea care se va plăti va fi apropiată de ceea ce se plătește anul acesta. Este un an de tranziție. Dar nu mai puteam să mergem în această formulă. Avem două posibilități, facem o analiză să vedem impactul.
Cu siguranță că sunt mulți oameni pentru care această creștere a costului vieții le creează o presiune suplimentară. Dar nu mai puteam. Sublinez, nu mai puteam, nu mai aveam posibilitatea să transferăm sume imense către autoritățile locale. Trebuie să știe toți românii care e situația. În Europa, veniturile totale pe care le încasează primăriile din Europa, taxe locale impozite pe proprietate, le acoperă, în general, toate cheltuielile. În România, toate veniturile autorităților locale acoperă doar un sfert din cheltuieile de personal. Asta e o problemă destul de mare.
Avem venituri mult mai mici decât cheltuielile de personal. Suntem țara cu cele mai mari sume transferate de la bugetul de stat central către autoritățile locale. Din investițiile care se fac în România, care sunt de aproximativ 7% din PIB, 2,98% înseamnă transferurile către autoritățile locale. Deci aproape jumătate din investițiile acestei țări le facem prin autoritățile locale, dar nu pe banii lor, ci pe banii pe care îi transferă Guvernul sau pe fonduri europene sau pe alte programe naționale. Acest lucru nu mai putea continua. Nu există alte soluții decât să ne scădem cheltuielile, să ne creștem veniturile și să ne eșalonăm investițiile. (...)
Reorganizare administrativ teritorială? Când vom fi cu spatele la zid. Dacă am fi luat din timp măsurile, nici nu le simțeam. Dar cu cât amâni o boală și ajungi într-un stadiu terminal, cu atâta riscurile și costurile sunt mai mari."
