Reactorul 2 al Centralei de la Cernavodă a fost oprit controlat joi dimineață, însă autoritățile dau asigurări că alimentarea cu energie electrică nu este în pericol. Ministerul Energiei anunță că necesarul de consum poate fi acoperit din producția internă, rezerve și importuri, în condițiile în care ambele reactoare nucleare de la Cernavodă sunt acum indisponibile, potrivit Agerpres.
Reactorul 2 de la Cernavodă, oprit la ora 10:53
„Astăzi, la ora 10:53, Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat. Sistemul Electroenergetic Național este stabil, iar activitatea se desfășoară normal. Toate estimările disponibile în acest moment arată că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel național. Pe baza datelor și prognozelor disponibile în prezent, nu sunt anticipate dificultăți deosebite în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, iar necesarul de consum este acoperit în condiții normale printr-un mix de resurse: producție hidro, producție eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri de energie electrică”, se arată în comunicat.
România dispune, la acest moment, de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf de joi seara este estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, nivel care se încadrează în capacitățile comerciale disponibile.
Ministerul Energiei: România dispune de rezerve suplimentare
„În seara precedentă, consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat de Dispecerul Energetic Național. Pentru ziua de astăzi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW. România dispune de rezerve suplimentare de producție, care pot fi puse la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național în funcție de evoluția situației și de necesitățile operative. Acestea includ capacități pe gaze naturale, cărbune, producție hidro, solară și eoliană, precum și sisteme de stocare în baterii. Printre resursele aflate în rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, precum și minimum 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile”, susțin reprezentanții ministerului.
Pentru următoarele șapte zile, prognozele indică și un aport relevant al producției eoliene, cu o producție medie estimată de aproximativ 525 MW, un maxim estimat de 1.560 MW și un minim de aproximativ 100 MW.
România a cerut sprijinul mecanismelor europene
„Prin combinarea producției interne disponibile, a importurilor, a resurselor hidro și eoliene și a capacităților aflate în rezervă, Sistemul Electroenergetic Național dispune în acest moment de instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului de producție determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unități de la CNE Cernavodă. Ministerul Energiei, împreună cu Dispecerul Energetic Național, monitorizează permanent producția, consumul, rezervele disponibile și schimburile transfrontaliere și adaptează în timp real utilizarea resurselor pentru menținerea echilibrului și funcționarea în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național”, se mai arată în comunicat.
Ministerul Energiei amintește că a notificat Comisia Europeană, DG ENER și Electricity Coordination Group cu privire la evoluția situației energetice din România și la măsurile adoptate pentru menținerea siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național.
Astfel, în data de 7 august 2026, Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene o alertă timpurie, în contextul secetei hidrologice severe și al impactului acesteia asupra producției de energie electrică.
Ulterior, în data de 10 august, România a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză și la necesitatea menținerii deschise a mecanismelor de cooperare și asistență cu celelalte state membre.
Nivelul scăzut al Dunării a dus la oprirea ambelor reactoare
În cadrul unei reuniuni tehnice extraordinare organizate pe 11 august, România a informat partenerii europeni că nivelul excepțional de scăzut al Dunării a determinat oprirea Unității 1 CNE Cernavodă la 28 iulie și că era anticipată și oprirea Unității 2, cu pierderea unei capacități suplimentare de aproximativ 700 MW, reprezentând circa 10% din producția națională.
Reducerea voluntară a consumului observată până în prezent în orele de vârf a fost de aproximativ 200-300 MW, respectiv circa 3-5%. Autoritățile sunt și în dialog cu marii consumatori industriali pentru posibilitatea mutării unor activități în afara intervalelor de vârf și pentru devansarea unor lucrări de mentenanță.
România avertizează că nu poate renunța acum la încă 710 MW pe cărbune
„România a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E realizarea unei evaluări regionale actualizate și clarificări privind disponibilitatea practică a asistenței de urgență între operatorii de transport și sistem, inclusiv din perspectiva eventualelor constrângeri tehnice, contractuale și de reglementare. De asemenea, România a indicat necesitatea continuării dialogului bilateral cu Comisia Europeană cu privire la mecanismele disponibile la nivelul Uniunii Europene în eventualitatea deteriorării suplimentare a situației. În cadrul aceleiași reuniuni, România a semnalat că, în actualele condiții, retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune asumate în cadrul jaloanelor PNRR nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național. Subiectul urmează să fie notificat formal Comisiei Europene și discutat cu structurile europene competente”, explică Ministerul Energiei.
