În plină criză energetică, ne salvează vântul, însă doar pentru puțin timp. Cel puțin asta spun oficialii din Ministerul Energiei, care anunță că producția eoliană din zilele următoare ar urma să suplinească energia pierdută prin oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă.
Vântul ține în viață sistemul energetic din România, dar doar pentru scurt timp
Cu șase județe sub cod galben de vânt, producția parcurilor eoliene a crescut peste noapte de aproximativ 27 de ori: de la 55 de MW marți seară, în timpul vârfului de consum, la aproape 1600 de MW miercuri, la orele prânzului. În miezul zilei, țara noastră producea peste 7000 de MW, iar peste 60% din cantitate era generată cu ajutorul soarelui și al vântului. Producția a depășit consumul cu aproape 2300 de MW, însă fără instalații de stocare, energia a mers la export.
Cristian-Silviu Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei: „Și în zilele următoare există o prognoză de creștere a producției eoliene. Asta înseamnă că avem, în mod clar, un plus: pe de o parte, energia eoliană va compensa în zilele următoare producția oprită de la Cernavodă.”
Marți seară, România a ajuns la un deficit de energie tot de aproximativ 2300 de MW și asta în condițiile în care centrala de la Cernavodă, cu un singur reactor funcțional, livra în rețea aproximativ 680 de MW. Cum raportul dintre producție și consum se inversează la orele de vârf, iar capacitate de stocare nu există, țara noastră se uită spre opțiunile de rezervă.
Ciprian Cherciu, expert în energie: „Vom importa energie, asta este cât se poate de clar, și probabil ne vom apropia de valoarea de 3000 de MW. Am mai avut astfel de importuri acum câțiva ani.”
Importul, principala soluție
Grupul energetic 4 de la Rovinari, alimentat de cărbune, poate aduce 300 de MW în rețea. 35 de MW vin și de la CET Progresu din București. O altă opțiune ar fi rezerva de apă a Hidroelectrica, din lacurile de acumulare. Totuși, importul rămâne principala soluție.
Andre Rotaru, jurnalist Euronews: În cazul energiei hidroelectrice este nevoie de timp pentru ca lacurile de acumulare să se umple din nou, iar în cazul celei generate cu ajutorul cărbunelui, la fel, este nevoie de timp pentru refacerea stocurilor. Ceea ce ar însemna o perioadă în care România ar putea rămâne vulnerabilă în eventualitatea în care situația se înrăutățește.
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, spune că România ar urma să activeze un mecanism european de solidaritate energetică, prin care țara noastră ar trebui să își consolideze importurile.
