România a consumat, în seara de 11 august, cu 2.300 de MWh mai mult decât a produs. O arată datele sistemului energetic național, care se pregătește să piardă, din data de 13 august, încă aproape 700 de MWh. Între timp, ne ajută vântul: energia eoliană aduce și la această oră mai bine de 20% din totalul producției energetice.
România consumă mai multă energie decât produce
Andre Rotaru, jurnalist Euronews: „Ca să înțelegem situația pe larg, este important să privim întâi către un moment-cheie de seara trecută, înregistrat la ora 19:34. La acel moment, țara noastră producea aproximativ 4.971 de MW. Însă acest lucru venea în contextul unui consum de 7.275 de MW. Și bineînțeles asta lasă în urmă un sold de 2.304 MW, energie pe care am fost nevoiți să o importăm. Și asta în contextul în care reactorul 2 de la Cernavodă produce 682 de MW.
Trebuie să vorbim și despre producția eoliană, care era, la momentul respectiv, de doar 55 MW. Dacă ne uităm la situația în timp real, vedem că imaginea se schimbă complet. 42,61% din totalul energiei produse la noi în momentul de față vine de la panourile fotovoltaice și, cum vedem un cod galben de vânt în șase județe, 1.428 de MW sau 20% din producția totală la acest moment este asigurată de sursele eoliene. În total, vedem 60% din producție venită din surse regenerabile la această oră.
Ne întoarcem la graficul de mai devreme și ne uităm și mai atent la această producție, pentru că vedem că România produce acum un total de 7.019 MW la un consum de 4.748 de MW. Și din acești 4.748 de MW, 1.477 de MW sunt acoperiți cu ajutorul vântului, iar energia fotovoltaică are un aport de 2.951 MW.
Vă spuneam că vorbim de acești 648 de MW, care, de mâine, nu vor mai intra în sistemul energetic național, cel puțin nu cu ajutorul reactorului 2 de la Cernavodă, ci din import. Pentru că autoritățile își pregătesc aceste soluții de backup, pe care le vor aplica doar în situația în care importurile nu vor fi disponibile, sunt totuși capacități de rezervă.
Ne spuneau specialiștii din Ministerul Energiei că încearcă cumva să le păstreze doar pentru situația în care vor fi absolut necesare, ne referim la grupul de producție numărul 4 de la Rovinari, care ar trebui să aducă, într-o situație de necesitate, aproximativ 300 de MW. Ne uităm și la capacitatea de rezervă a Hidroelectrica, iar asta ar însemna golirea unor lacuri și acesta este motivul pentru care autoritățile vor apela la aceste capacități de producție doar în situația în care sunt probleme cu importurile. Bineînțeles, ne uităm și la cea mai nouă capacitate de producție revenită în sistemul energetic național, cazul CET Progresul, de unde ar trebui să vină aproximativ 35 MW în momentul în care unitatea de producție este folosită la capacitate maximă.”
