România rămâne, din această mâine dimineață, fără niciun reactor nuclear în funcțiune. Unitatea 1 de la Cernavodă este oprită din 28 iulie, iar pentru Unitatea 2 procedura de oprire controlată începe în această dimineață, având în vedere că nivelul Dunării nu permite continuarea funcționării. Cele două reactoare produc împreună aproximativ 1.400 de MW și asigură, în mod normal, în jur de 20% din energia electrică produsă în România.
România produce suficientă energie ziua, dar depinde de importuri seara
Problema apare mai ales seara. Spre exemplu, acum două seri, marți pe 11 august, la vârful de consum, România consuma 7.331 MW, dar producea doar 5.216 MW. Diferența, adică peste 2.100 MW, a trebuit acoperită din import. La acel moment, hidrocentralele produceau aproximativ 1.570 MW, termocentralele pe gaz și cărbune împreună aproape 2.300 MW, în timp ce eolianul furniza doar 47 MW, iar fotovoltaicele practic nimic.
În timpul zilei, tabloul este complet diferit. Ieri, în jurul orei 13:00, fotovoltaicele produceau aproape 3.000 MW, adică peste 40% din producția țării, iar eolianul încă aproximativ 700 MW. România avea atunci mai multă energie decât consuma și exporta peste 2.000 MW. Dar această producție solară dispare seara, exact când consumul rămâne ridicat. Aici este vulnerabilitatea sistemului: avem energie multă la prânz, dar nu avem suficientă capacitate de stocare pentru a o folosi câteva ore mai târziu.
România va acoperi deficitul prin importuri
După oprirea și celui de-al doilea reactor, deficitul va trebui acoperit prin termocentrale, hidrocentrale, energie eoliană atunci când există vânt și, în special la orele de vârf, prin importuri. Transelectrica estima încă după oprirea Unității 1 că producția internă poate coborî la 4.000 MW, în timp ce consumul poate urca spre 7.300 MW. România poate importa aproximativ 4.000 MW prin interconexiunile cu statele vecine.
Dar energia importată costă. Piața spot arată diferit în funcție de oră. Media este de aproximativ 857 de lei/MWh, însă seara prețul urcă la peste 1.700 de lei/MWh, iar între 19:45 și 20:00 ajunge la aproximativ 2.555 de lei/MWh.
Autoritățile au pregătit inclusiv scenariul în care marii consumatori industriali să-și reducă temporar consumul între 19:00 și 23:00. Populația nu este inclusă în acest mecanism de limitare.
Dincolo însă de această criză punctuală, rămâne întrebarea cum am ajuns aici. Debitele mici ale Dunării nu sunt o surpriză, iar problemele de navigație și alimentare cu apă se repetă în verile secetoase. Riscul nu a apărut în această vară. Proiectul BALA II prevede exact lucrări care să redistribuie mai multă apă către Dunărea Veche. Proiectul are finanțare aprobată încă din septembrie 2024. Vicepremierul Radu Miruță spune avea avizele necesare, trebuia scos la licitație și că din aprilie 2024 nu s-a mai întâmplat nimic.
