Dacă, în trecut, Germania era reticentă în a utiliza fondurile din activele înghețate rusești pentru a ajuta Ucraina, cancelarul Friedrich Merz insisă acum ca UE să o facă și să folosească 160 de miliarde de euro. Suma ar urma să fie pusă la dispoziția Ucrainei sub forma unui împrumut fără dobândă, care ar fi „rambursat odată ce Rusia va compensa Ucraina pentru daunele” cauzate de război, după precizările cancelarului.
Merz insistă ca UE să utilizeze activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina
„Acest lucru nu trebuie să ne împiedice. Nu trebuie să ne împiedice aceste probleme. Pledez pentru mobilizarea resurselor financiare la o scară care să asigure reziliența militară a Ucrainei pentru mai mulți ani”, a scris Merz, într-un editorial publicat de el în Financial Times.
El spune că aceste măsuri sunt necesare pentru ca Ucraina să poată spera că va forța Kremlinul să se așeze la masa negocierilor. Iar activele rusești ar urma să fie folosite în special pentru continuarea aprovizionării cu arme.
În prezent, aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale Ruse sunt înghețate la nivel internațional. Iar o mare parte din acestea, adică aproximativ 229 de miliarde de dolari, se află în Uniunea Europeană, în Belgia, la Euroclear.
Kremlinul a criticat de mult timp astfel de măsuri, iar săptămâna trecută, a precizat din nou că o astfel de măsură „nu va rămâne fără răspuns”.
Conform propunerii lui Merz, Ucraina ar avea dreptul să utilizeze fondurile numai pentru achiziționarea de arme, nu în scopuri bugetare. Plățile către Kiev ar urma să fie făcute în rate, iar statele UE, împreună cu Ucraina, ar stabili „ce material se achiziționează”.
Merz a adăugat că, în opinia sa, acest mecanism ar contribui și la „consolidarea și extinderea” industriei de apărare a Europei.
Germania ocupă locul al doilea, după Statele Unite, în lista țărilor care au acordat cea mai mare asistență, atât militară, cât și financiară, Ucrainei de la începutul războiului.
Merz, care a câștigat alegerile în februarie, este un susținător ferm al Kievului și a făcut din războiul din Ucraina un punct central al mandatului său de cancelar. El este o voce cheie în așa-numita „coaliție a celor dispuși” și pare are o relație destul de bună cu președintele american Donald Trump.
În editorialul său, cancelarul a adăugat că va face presiuni asupra liderilor europeni să accepte propunerea, la o reuniune informală a UE la Copenhaga, care va fi săptămâna viitoare.
El a adăugat că speră ca propunerea să fie aprobată „în unanimitate” sau, în caz contrar, să fie „adoptată cu o largă majoritate”. Merz transmite astfel un mesaj puternic pentru prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, și pentru prim-ministrul slovac Robert Fico. Țările ambilor sunt membre UE, dar au legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin și mai mereu s-au opus acestui tip de decizii.
