Moldovenii sunt puși în fața unui moment istoric pe 28 septembrie, la alegerile parlamentare. Practic, ei vor trebui să opteze fie pentru continuarea integrării europene a țării, fie pentru a merge cu Rusia. În acest context, informațiile tot mai multe din ultima vreme arată cum rușii liucrează la destabilizarea țării și la convingerea alegătorilor în ceea ce privește votul.
Între timp, publicația Bloomberg a consultat documente care se voiau secrete și care arată planul pus la cale de Kremlin. Documentele consultate arată că tacticile pe mai multe direcții includ recrutarea alegătorilor moldoveni din străinătate, organizarea de proteste prin mobilizarea unor cetățeni și o campanie de dezinformare la scară largă, în special pe rețelele de socializare.
Scopul este de a submina șansele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintei Maia Sandu, în alegeri și, în cele din urmă, de a o îndepărta de la putere, după cum sugerează documentele care citează planurile interne ale Rusiei.
Strategia a fost finalizată în primăvară și a fost coordonată direct de Kremlin.
„Situată între Ucraina devastată de război și România, stat membru al UE și NATO, această mică țară este un câmp de luptă cheie între forțele politice pro-europene și pro-ruse", susține publicația citată.
Bloomberg: Documente secrete ale Rusiei privind intervenția în alegerile din Republica Moldova
Alegerile de duminică au loc la mai puțin de un an după referendumul privind aderarea Moldovei la UE, care a fost aprobat cu o marjă foarte mică, pe fondul acuzațiilor guvernului privind interferența Kremlinului în treburile inerne ale moldovenilor.
În documentele consultate de Bloomberg apar tactici, precum recrutarea de moldoveni din străinătate, inclusiv din Rusia, pentru a vota la secțiile din Uniunea Europeană și din alte părți. Un alt plan al președintelui Vladimir Putin implică utilizarea de materiale compromițătoare pentru a exercita presiuni asupra funcționarilor publici, în vederea perturbării procesului electoral.
Din cauza sensibilității informațiilor, Bloomberg nu a putut confirma dacă Rusia chiar pune în aplicare aceste planuri. Însă doi oficiali guvernamentali europeni familiarizați cu această chestiune au declarat că este „aproape sigur” că Rusia intenționează să pună în aplicare majoritatea acestor planuri.
Între timp, poliția moldovenească a luat măsuri împotriva campaniilor de dezinformare și a încercărilor de cumpărare a voturilor. De exemplu, luna trecută, autoritățile au solicitat oficial blocarea a 443 de canale de TikTok.
Kremlinul încă nu a răspuns la solicitarea de comentarii. Rusia a afirmat în repetate rânduri că nu se amestecă în alegerile din alte țări. În timpul referendumului privind aderarea la UE și al alegerilor prezidențiale de anul trecut, o purtătoare de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe a respins acuzațiile ca fiind „rusofobie”, pe care a numit-o „o componentă esențială a proiectului european al Moldovei”.
Miza este acum dacă Moldova va continua pe calea integrării europene după ce a consacrat obiectivul aderării în constituția sa sau dacă se va orienta către Moscova, în condițiile în care Putin nu a dat niciun semn că ar dori să pună capăt războiului împotriva vecinei Ucraine.
„Fost stat sovietic, Moldova are o minoritate rusofonă semnificativă în rândul populației sale de 2,4 milioane de locuitori. Statul separatist Transnistria se află sub control rus, potrivit Consiliului Europei, în timp ce liderul regiunii Gagauzia a fost condamnat de un tribunal moldovean pentru că a canalizat ilegal bani ruși către un partid politic", a precizat sursa menționată.
Maia Sandu a făcut apeluri repetate privitoare la încercările Rusiei de a destabiliza Moldova
„Obiectivul Kremlinului este clar: să cucerească Moldova prin urnele de vot, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene. De aceea, aceste alegeri sunt foarte importante. Apărându-le, protejăm nu numai Moldova, ci și securitatea și stabilitatea regională”, a declarat Maia Sandu, în fața legislatorilor UE la Strasbourg, pe 9 septembrie.
Moldova se află într-o poziție geopolitică importantă, mai ales că se află în negocieri pentru aderarea la UE. Iar UE și-a exprimat sprijinul pentru cererea de aderare a Moldovei. Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul polonez Donald Tusk au și vizitat capitala Chișinău la sfârșitul lunii august.
Partidul Maiei Sandu, PAS, promite să demareze procesul de aderare la UE și să obțină acces la fondurile europene atât de necesare, după ce Moldova a început negocierile de aderare anul trecut.
Însă ultimele sondaje sugerează că PAS ar putea pierde majoritatea parlamentară, ceea ce ar putea duce la formarea unei coaliții instabile.
PAS se confruntă cu o opoziție puternică din partea mai multor grupuri. Printre acestea se numără blocul Alternativa și unul pro-rus condus de fostul președinte Igor Dodon, care, potrivit unor documente separate consultate de Bloomberg, ar fi cerut serviciilor de securitate să urmărească oponenții politici în timpul mandatului său. Dodon a declarat într-un e-mail adresat Bloomberg că a acționat întotdeauna în mod legal și în interesul Moldovei.
Într-o „scrisoare deschisă” adresată de pro-rusul Igor Dodon către Bloomberg, pe rețelele de socializare, el a afirmat că autoritățile moldovene exercită presiuni ilegale asupra partidelor de opoziție.
„Regimul aflat la putere în Moldova utilizează în mod activ resursele administrative nu numai pentru a-și atinge obiectivele politice, ci și pentru a-și intimida principalii concurenți”, a scris Dodon. El a precizat că „anumite puteri occidentale” se amestecă în campania electorală, trimițând în țară oficiali de rang înalt, pentru a susține PAS și amenințând că vor opri ajutorul acordat Moldovei dacă partidul pierde.
Potrivit oficialilor guvernamentali europeni, Rusia a alocat resurse semnificative pentru a influența alegerile din regiune. În Georgia, alegerile de anul trecut au fost marcate de acuzații de interferență pe scară largă și au deschis calea către protestele actuale.
Bloomberg face referire și la alegerile din România, care au urmat după ceea ce s-a întâmplat în Georgia, iar „judecătorii din România au dispus repetarea scrutinului în urma acuzațiilor de amestec al Rusiei, care a propulsat un candidat de extremă dreapta la victoria în primul tur. O anchetă care a durat câteva luni a descoperit că Rusia a vizat România, ca parte a unei campanii hibride care datează din 2022, potrivit procurorului șef al țării, Alex Florenta. Patru companii cu legături în Rusia au orchestrat conturi false pe rețelele sociale și boți AI care au ajuns la cel puțin 1,3 milioane de cetățeni, a declarat acesta, pe 16 septembrie.”
Maia Sandu a declarat, în fața parlamentarilor europeni, că estimează că Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei, adică aproximativ 150 de milioane de euro, pentru a influența referendumul privind aderarea la UE și alegerile prezidențiale.
Oficialii guvernamentali europeni familiarizați cu planurile Rusiei au declarat că „este foarte probabil” ca Moscova să fi alocat sume similare și pentru alegerile din această lună. Aceștia au vorbit cu Bloomberg, sub protecția anonimatului.
Unul dintre aspectele principale ale planului Kremlinului este acela de a crea percepția unei competiții electorale, dar care, în realitate, are scopul de a dilua sprijinul acordat lui Sandu, se arată într-unul dintre documentele consultate de sursa citată.
Voturile moldovenilor care locuiesc în străinătate au fost cruciale în alegerile din 2024. Iar o parte a planurilor pentru aceste alegeri arăta unul dintre documente din care reiese că Rusia intenționa să recruteze membri ai diasporei moldovenești și să le plătească atât călătoria, cât și votul. Planurile includeau și o campanie de dezinformare pe Telegram, TikTok și Facebook, precum și prin canale mai tradiționale și centre de apeluri. Mesajele în limba română și în limba rusă o acuză pe Sandu că este „o marionetă străină care împinge țara în mizerie și război.”
Poliția din Moldova a încercat să oprească răspândirea știrilor false pe rețelele de socializare și a declarat că anumite grupuri „aduceau ilegal bani pentru a cumpăra voturi” și pentru ca partidele politice să submineze rezultatul alegerilor. Polițiștii au confiscat 5 milioane de lei moldovenești (302.000 de dolari) numai în data de 16 septembrie, în timpul unor raiduri menite să destrame o presupusă operațiune de spălare de bani, a declarat poliția.
Documentele mai arată că Rusia intenționează să recruteze tineri din cluburi sportive și rețele criminale pentru a organiza provocări violente în timpul votului și protestelor ulterioare. Acestea ar include demonstrații prin care se va cere demisia Maiei Sandu, în cazul în care partidul ei pierde alegerile sau se va prezenta rezultatul ca fiind „viciat”, în cazul în care acesta câștigă.
Atenția se concentrează și asupra a ceea ce se va întâmpla după alegeri. Tipul de sprijin pe care partidele de opoziție din Moldova îl primesc de la Moscova variază, „de la sfaturi la finanțare”, potrivit oficialilor guvernamentali europeni.
„Cultura neîncrederii” este profund înrădăcinată în Republica Moldova. Fostul președinte Igor Dodon, care a fost învins de Maia Sandu în alegerile prezidențiale din 2020, a urmărit adversarii din întreg spectrul politic, potrivit documentelor consultate de Bloomberg. Acestea detaliază sute de mesaje text între Dodon și un ofițer superior al serviciilor secrete moldovenești, din octombrie 2019 până în mai 2021. Printre persoanele vizate se numărau nu numai adversari precum Sandu, ci și alți politicieni și oameni de afaceri pro-ruși.
Solicitările lui Dodon sau informațiile variate pe care le-a primit includeau „informații confidențiale despre detalii de călătorie, întâlniri și evenimente la care participau unele dintre aceste persoane”. Printre acestea se aflau „detalii din listele de pasageri, informații despre trecerea frontierei, rapoarte despre evenimente și dovezi vizuale ale întâlnirilor”. Aceste schimburi de informații indică faptul că serviciile supravegheau și unele ambasade străine.
„În ceea ce privește cooperarea mea cu instituțiile statului, aceasta a fost întotdeauna în interesul public, nu din motive politice sau personale. În calitate de șef al statului, am acționat exclusiv în limitele legii și în interesul național”, a declarat Igor Dodon, în răspunsul trimis prin e-mail celor de la Bloomberg.
Mesajele sugerează, de asemenea, că Dodon era „deosebit de sensibil” la solicitările venite de la Moscova. În februarie 2020, el a cerut informații despre o persoană pe care „partenerii estici” ai Moldovei insistau să o includă în consiliul de securitate al țării. Două luni mai târziu, în timpul unei dispute privind capacitatea regiunii separatiste Transnistria de a transporta cereale, Dodon a cerut ofițerului de informații date actualizate. El a spus că „primea scrisori de la ruși”.
