Până la 4000 de morți, 120.000 de oameni rămași fără locuințe și pagube în valoare de până la 8 miliarde de euro - sunt cifrele calculate acum câțiva ani de Banca Mondială pentru scenariul în care Bucureștiul ar fi lovit în zilele noastre de un cutremur precum cel din 1977.
La aproape 49 de ani de la acel moment, zeci de mii de locuitori din Capitală trăiesc în continuare în clădiri vechi și degradate, vulnerabile în fața unui seism.
Consolidăm puțin spre deloc și pare că faptul că nu putem să știm când va lovi următorul cutremur ne liniștește în loc să ne îngrijoreze. V-am arătat săptămâna aceasta problemele ce țin de termoficare, trafic și poluare. A venit momentul să discutăm acum despre siguranța orașului în care trăim.
Suntem pe strada Ion Filitti, la nici 5 minute de mers pe jos de Piața Universității. Găsim aici o clădire cu nu mai puțin de 4 buline roșii puse la intrare. Blocul pare abandonat, însă ne întâlnim la intrare cu doamna Paraschiva, o locatară din clădire.
Blocul cu trei etaje a fost construit în 1890. Abia în 2023 un expert a stabilit că trebuie încadrată în clasa I de risc seismic. În iunie anul acesta, primăria a alocat fonduri pentru consolidarea imobilului. 10 oameni trăiesc în blocul care acum stă să cadă. Printre ei, și doamna Ioana.
”Alege să trăiești într-un București Trainic, Consolidează", pe afișul de vis-a-vis scrie "Consolidarea clădirilor cu risc seismic reprezintă un gest de respect față de locuitori și de salvare a istoriei orașului" sunt afișele pe care le găsim în centrul vechi al capitalei, un loc care a devenit cumva sinonim cu pericolul în caz de cutremur. Însă problema este în tot orașul. Lista clădirilor înscrise în clasa I de risc seismic se întinde pe nu mai puțin de 32 de pagini. Vorbim de blocuri de locuințe cu zeci sau sute de apartamente, prea puține dintre acestea consolidate.
Pe afișe nu este scris și cine sunt cei care ar trebui să “aleagă” ca Bucureștiul să fie… trainic. În 2021, Banca Mondială estima că între 2500 și 4000 de oameni și-ar pierde viața dacă un cutremur precum cel din 1977 ar lovi din nou Capitala.
În cel mai negru scenariu, 120.000 de oameni ar rămâne fără un acoperiș deasupra capului iar pagubele s-ar ridica la 8 miliarde de Euro.
Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic este instituția din subordinea Primăriei Capitalei care, după cum îi spune și numele, ar trebui să facă din București un oraș mai rezistent la cutremure. O conduce Răzvan Munteanu.
În ultimii 35 de ani, Bucureștiul a terminat de consolidat… 40 de imobile, 5 dintre ele din 2022 și până acum. Așadar, mai puțin de 10% din numărul celor despre care știm deja că se vor prăbuși. Ce îi lipsește acum instituției?
Durata medie pentru consolidarea unei clădiri, de la documente și până la execuție, spune Munteanu, este de patru ani. 183 de clădiri sunt în acest moment în etapa de pregătire a documentelor. Alte 12 sunt în șantier.
Între timp, de pe unele clădiri, bulinele au dispărut… de la sine. De exemplu, în Piața Romană, la numărul 9. Sute sau chiar mii de oameni trec zilnic pe sub coloanele șubrezite ale blocului în risc de prăbușire.
Zeci de ani de neglijență și nepăsare au făcut ca Bucureștiul să aibă o sabie atârnată deasupra capului. Între timp, autoritățile de la noi fac exerciții de pregătire pentru intervenția în cazul unui cutremur. În paralel, ONG-urile fac educație pentru populație. Ion Arseni este vicepreședintele asociației EDIT.
