România trebuie să analizeze împreună cu țările europene, ceea ce s-a și convenit între liderii europeni, subiectul participării la Consiliul pentru Pace anunțat de președintele SUA, Donald Trump, demers lansat oficial la Forumul de la Davos, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
Întrebat la Digi 24 dacă România are un miliard de dolari ca să facă parte din „Consiliul de Pace al lui Donald Trump”, Bolojan a răspuns: „România trebuie să analizeze împreună cu țările europene, ceea ce s-a și convenit între liderii europeni, vizavi de a participa la acest Consiliu. În ceea ce privește suma de un miliard de dolari, sigur, România are posibilitatea să aloce pentru un proiect sau pentru altul un miliard de dolari, dar trebuie calculat foarte bine cum facem acest lucru, pentru că fiecare leu pe care îl alocăm într-un proiect sau altul trebuie cât se poate de clar justificat de interesul național și de situația economică în care ne găsim”.
El a adăugat că în plan intern o astfel de decizie este una care va avea nevoie de un anumit suport, întrebat dacă va fi nevoie de o decizie în CSAT pentru participarea României la Consiliul pentru Pace.
„Trebuie văzut în ce măsură această participare este în concordanță cu celelalte angajamente pe care România le are de a participa la alte forumuri și sunt convins că în momentul în care se va pune această problemă va fi o decizie care va avea nevoie de un anumit suport, pentru că în această perioadă, începând de la Acordul Mercosur sau alte acorduri internaționale, pentru a evita dispute în plan intern care pot, ca subiecte importante pentru România, să fie mutate într-o zonă care are legătură mai mult cu agenda politică internă decât cu interesele noastre naționale, e bine să existe un acord pentru România. (...) Pe problemele de politică externă, pe politicile mari, pentru a putea avea relevanță în plan extern e bine să ai poziții unitare în plan intern sau să ai o majoritate care susține o anumită direcție”, a afirmat Bolojan.
Premierul a dat ca exemplu aderarea la NATO, la Uniunea Europeană, proiectul care ține de aderarea la OCDE, proiecte pentru care a existat și există un suport intern la nivelul întregii clase politice.
„Dacă nu este un suport, partenerii, organizațiile care urmăresc ceea ce se întâmplă, cum reacționează țările la un proiect pe care îl propun sau altul se uită cu mare rezervă la noi”, a completat Bolojan.
Potrivit acestuia, decizia principală va ține de președintele Nicușor Dan, care are competența principală în această zonă.
În altă ordine de idei, șeful Guvernului a fost întrebat dacă miniștrii care au reprezentat România la Forumul de la Davos au avut un mandat privind participarea la acest eveniment și care au fost rezultatele obținute de aceștia.
„Miniștrii au primit aprobarea mea să se deplaseze și, de asemenea, luni voi avea discuții - s-au întors astăzi - în așa fel încât să vedem care sunt contactele pe care le-au stabilit și dacă sunt aspecte care țin nu doar de niște contacte personale, ci de proiecte care au legătură cu România”, a spus Bolojan.
Bolojan despre Groenlanda: România nu poate fi altfel decât un susținător al regulilor internaționale
România nu poate fi altfel decât un susținător al regulilor internaționale, pentru că aceasta este calea sigură pentru țara noastră, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Acesta a răspuns astfel întrebat care ar trebui să fie abordarea României în privința Groenlandei și dacă se va discuta ca variantă de lucru trimiterea de militari români în Groenlanda.
„Eu cred că o astfel de ipoteză de lucru este exclusă. În ceea ce privește situația din Groenlanda, este foarte bine că după summitul de la Davos lucrurile s-au temperat. Au loc discuții care să rezolve atât aspectele care țin de independența acestui teritoriu, dar și de existența unei formule prin care Statele Unite să-și consolideze bazele militare în zona respectivă. Dar eu cred - și asta este o convingere personală în afară de poziția pe care o dețin astăzi - că pentru România este important să susțină în plan internațional politici care țin de respectarea regulilor internaționale, v-am spus, gândindu-ne în ce zonă a lumii stăm și ce evenimente istorice au fost de-a lungul anilor în această parte de lume. Și eu cred că noi nu putem fi altfel decât un susținător al granițelor, al regulilor internaționale, pentru că aceasta este calea sigură pentru România”,a declarat Ilie Bolojan, vineri seară, la Digi 24.
În context, el a fost întrebat dacă, din punctul său de vedere, președintele AUR, George Simion, a trădat interesele naționale, în momentul în care, aflat într-o vizită în SUA, a tăiat un tort în forma hărții Groenlandei, glazurat cu steagul Statelor Unite ale Americii.
„Fiecare om politic face ceea ce consideră, se comportă așa cum crede de cuviință. (...) Cred că trebuie să ne gândim ca români dacă cineva ar fi făcut un gest legat de harta României, dacă s-ar fi simțit bine. Gândindu-ne la situații în care România a avut probleme teritoriale, să nu uităm ce s-a întâmplat înainte de-al Doilea Război Mondial și așa mai departe. Deci, e decizia dânsului”, a declarat Bolojan.
El a adăugat că, în opinia sa, gestul lui Simion nu este unul care să aibă o conotație de natură penală, subliniind că nu crede că aceasta este problema României în acest moment, întrebat despre o petiție inițiată în vederea anchetării liderului AUR pentru trădare națională.
„Fiecare om, v-am spus, politic se comportă cum crede de cuviință. Dar oricât aș fi de... Eu încerc să fiu obiectiv. Nu cred că este un gest care are o conotație de natură penală sau de altă natură. Dar, sigur, în plan parlamentar, știți, de foarte multe ori se fac comisii de anchetă, se face politică. (...) Nu cred că asta este problema României astăzi. Cred că e totuși prea mult”, a declarat Bolojan.
Bolojan: Anul acesta nu mai cresc taxele, să mutăm nota de plată pe aparatul de stat
Premierul Ilie Bolojan afirmă că taxele nu vor mai crește în 2026, punctând însă că 'nota de plată' trebuie mutată pe aparatul de stat.
„Anul acesta nu mai cresc taxele. Ceea ce trebuie să facem este să corectăm aceste nedreptăți care au fost acumulate și să mutăm și nota de plată a acestei ajustări pe aparatul de stat. (...) În multe locuri, aparatul de stat este supradimensionat, aceasta este o realitate, se vede din analizele care au fost făcute pe instituții centrale, pe autorități locale, și, dacă nu se restrânge baza de la care se aplică eventuale creșteri de salarii din anii următori, nu facem altceva decât să amânăm rezolvarea unei probleme și să ajungem din nou în anii care vor veni la situații dificile”, a declarat Ilie Bolojan, vineri seară, la Digi 24.
El a fost întrebat despre 'revolta' manifestată de anumiți primari față de reducerea de cheltuieli anunțată prin reforma administrației locale.
„Eu sunt de vină că la Craiova au fost alocate pentru CET 168 de milioane de euro timp de patru ani de zile și nu s-au făcut lucrările acolo? Bolojan a numit oameni în Consiliul de Administrație sau am avut o responsabilitate directă pe tema asta? Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank pe care nu-l vor mai rambursa niciodată, tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri, nu au investit acolo? (...) Eu nu fac acuzații, eu v-am dat niște cifre. V-am spus că, dacă s-ar fi realizat proiectul pe fonduri europene, dacă Ministerul Energiei, dacă societatea comercială care este acolo, conducerea societății, cei care i-au numit pe ei în Consiliul de Administrație, Primăria Craiova, care este clientul de bază acestei companii, ar fi gestionat cu atenție lucrurile, nu am fi ajuns într-o astfel de situație”, a declarat Bolojan, solicitat să comenteze mesajul primarului Craiovei, Lia-Olguța Vasilescu, care l-a acuzat că i-a lăsat pe craioveni în frig și că are ceva personal cu ea.
Premierul a punctat că primarii vor avea venituri mai mari ca anul trecut, pentru că majorarea impozitelor pe proprietate va crește venitul primăriilor.
„Ceea ce trebuie să facem este o analiză în ce măsură această țară poate să finanțeze investițiile din localitățile din România - avem în jur de 30.000 de investiții în toate localitățile din România - și aproape jumătate din investițiile din România ca valoare din cele peste 7% din PIB, care înseamnă investiții, deci 3%, sunt alocate către autoritățile locale. Din punctul ăsta de vedere, din Europa, suntem țara cu cea mai mare pondere derulată prin autoritățile locale din Europa. Da, cineva trebuie să dea acești bani, pe care, așa cum v-am spus, îi împrumutăm. E foarte simplu să nu vrei să faci ceea ce ține de tine - să-ți reduci personalul, să-ți încasezi impozitele, să-ți dimensionezi corect proiectele - și să vii și să spui: Guvernul trebuie să ne dea, trebuie să fim ajutați. Întrebarea este de unde?”, a adugat Bolojan.
