Președintele american Donald Trump a inițiat un proiect numit „Board of Peace” („Consiliul pentru Pace”), inițial gândit ca un grup restrâns de lideri mondiali pentru a supraveghea planul de încetare a focului din Gaza, scrie Associated Press.
Ulterior, ambițiile administrației Trump au crescut, iar Consiliul pentru Pace ar putea ajunge să medieze conflicte internaționale, funcționând ca un fel de pseudo-Consiliu de Securitate ONU.
1 milard de dolari, prețul pentru a fi membru permanent în Consiliul pentru Pace
Președintele Trump ar urma să fie președintele Consiliului și să aibă puterea de a invita membri, de a decide frecvența întâlnirilor și de a rupe egalitățile de vot.
Membrii plătesc contribuții pentru a finanța Consiliul. Oricine plătește peste 1 miliard de dolari în primul an ar putea primi statut de membru permanent. Mandatele membrilor sunt de trei ani, dar statutul permanent se obține doar prin contribuții majore.
Ce țări au fost invitate în Consiliul pentru Pace. Cine a acceptat și cine a refuzat
Până acum, Israel, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Vietnam, Kazahstan, Ungaria, Argentina și Belarus au acceptat să facă parte din Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump.
Alte țări, precum Franța și Germania, au refuzat sau au răspuns cu rezerve. Franța nu dorește să creeze o organizație care să înlocuiască ONU, iar Germania subliniază că ONU rămâne cadrul central pentru gestionarea conflictelor internaționale.
După ce a aflat că președintele francez Emmanuel Macron probabil nu va participa, Trump a declarat: „Păi, nimeni nu-l vrea, pentru că în curând nu va mai fi în funcție”. „Voi aplica o taxă vamală de 200% pe vinurile și șampaniile sale și atunci va participa”, a declarat Trump reporterilor. „Dar nu e obligat să participe”.
Rusia, India, Slovenia, Thailanda și Uniunea Europeană au primit invitații, iar Kremlinul analizează detaliile.
Comitete asociate Consiliului pentru Pace
Casa Albă a declarat că un comitet executiv va lucra pentru a pune în aplicare viziunea Consiliului pentru Pace.
Printre membrii comitetului executiv se numără secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, ginerele lui Trump, Jared Kushner, fostul prim-ministru britanic Tony Blair, directorul general al Apollo Global Management, Marc Rowan, președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, și consilierul adjunct pentru securitate națională al lui Trump, Robert Gabriel.
Casa Albă a anunțat, de asemenea, membrii unui alt consiliu, Consiliul Executiv din Gaza, care, conform acordului de încetare a focului, va fi responsabil de punerea în aplicare a celei de-a doua faze dificile a acordului. Aceasta include desfășurarea unei forțe internaționale de securitate, dezarmarea grupării militante palestiniene Hamas și reconstrucția teritoriului devastat de război.
Nickolay Mladenov, fost politician bulgar și trimis al ONU în Orientul Mijlociu, va fi reprezentantul consiliului executiv din Gaza, supraveghind activitățile zilnice. Alți membri includ: Witkoff, Kushner, Blair, Rowan, ministrul turc de externe Hakan Fidan, diplomatul qatarez Ali Al-Thawadi, Hassan Rashad, directorul Agenției Generale de Informații din Egipt, ministrul emirat Reem Al-Hashimy; omul de afaceri israelian Yakir Gabay; și Sigrid Kaag, fost viceprim-ministru al Olandei și expert în Orientul Mijlociu.
Consiliul va supraveghea, de asemenea, un comitet nou numit de tehnocrați palestinieni care se va ocupa de problemele din Gaza.
Trump se va întâlni cu lideri mondiali la Forumul Economic Mondial de la Davos 2026, unde se așteaptă detalii suplimentare privind mandatul și funcționarea Consiliului.
Proiectul sugerează o extindere a influenței americane în medierea conflictelor globale, dar ridică întrebări privind rolul ONU și implicațiile geopolitice ale unui organism condus de o singură țară.
România analizează dacă vrea să facă parte din Consiliul pentru Pace al lui Trump
Nicușor Dan a declarat că autoritățile române au demarat o evaluare detaliată a implicațiilor unei eventuale aderări la Consiliul pentru Pace, inițiativă propusă de președintele american Donald Trump. Analiza urmărește să determine în ce măsură participarea la acest organism se aliniază cu obligațiile României în cadrul Organizației Națiunilor Unite și al Uniunii Europene.
Șeful statului a apreciat intenția părții americane de a promova pacea și securitatea internațională, subliniind că decizia finală va fi luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a menționat că aderarea ar reprezenta o decizie strategică de politică externă și va fi analizată cu atenție în cadrul acestui for, având în vedere și contribuția financiară semnificativă de un miliard de dolari asociată statutului de membru permanent.
