Multe documente care ar aduce lumina în evenimentele din decembrie 1989 încă sunt de negăsit, deși Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a cerut acte de la mai multe instituții, în special de la Ministerul Apărării Naționale. Arhiva incompletă permite dezvoltarea mai multor teorii privind evenimentele din 1989.
Arhiva Securității a fost spartă în După decembrie 1989, alte instituții, în speță Armata, MAPN. A intrat în arhiva Securității și a luat fonduri de arhivă. Efectiv le-au luat din arhiva Securității și le-au transferat către propriile arhive. Aceste bucăți de arhivă ale fostei Securități nu ne sunt accesibile, marea lor majoritate, nici până în ziua de azi, pentru că Ministerul Apărării Naționale nu a predat către CNSAS, deși noi am cerut în mod repetat, după părerea noastră, toate documentele pe care Ministerul Apărării Naționale le deține din arhiva fostei Securități.
Completarea arhivelor i-ar ajuta pe istorici, dar și pe procurori, să stabilească elementele cheie care au marcat evenimentele sângeroase din decembrie 1989.
Mădălin Hodor, vicepreședinte CNSAS: „Avem, de exemplu, ordinul transmis în ziua de 22 decembrie, la ora 10:45 de Iulian Vlad către toate inspectoratele de securitate să distrugă prin ardere dosarele pe care ofițerii de securitate le aveau în custodie. Tocmai din cauza a ceea ce s-a întâmplat în decembrie. Arhivele Securității au fost disipate la diverse instituții. Avem arhive ale, de exemplu, ale trupelor de securitate, la Jandarmerie. Avem arhive la Ministerul Apărării Naționale. Avem arhive ale fostei Securități, la Ministerul Public, dosare penale care au rămas un pe rol în instanțe și ele au rămas în arhiva Ministerului. Avem, de exemplu, dosare pe care le solicităm de ani de zile de la Serviciu de Informații Externe.”
De ce contează completarea arhivelor
Cercetătorul și autorul Andrei Ursu a studiat documentele de arhivă pentru a găsi răspunsuri la controversele privind evenimentele din decembrie 1989.
Andrei Ursu, cercetător: „Am avut acces la agende de lucru ale securiștilor cu notații din perioada și 16-17-18 până pe 22/12/1989 și iarăși aceste documente arată că Securitatea a fost pregătită pentru o represiune violentă. În documentele tot de la CNSAS de scopuri nu rezultă că au existat în implicare a vreunei agenturi. Toți cei arestați erau cetățeni români de diverse naționalități. Rușii n-au vrut să intre. Nu avem niciun document istoric Credibil, nicio mărturie, ca ar fi masat trupe la Prut, e o absurditate. Ceaușescu a fost primul care a spus că suntem atacați de la ei și de la vest. Și, iată, a fost o lovitură de stat, nu o revoluție autentică. Ori chiar aceste documente de la CNSAS, citite în cu atenție, acele agende de lucru ale securiștilor, arată că ei l-au păzit pe Ceaușescu până în ultima clipă. Nu l-a trădat nimeni din aparatul de stat. Nu a fost o lovitură de stat.”
Mădălin Hodor, vicepreședinte CNSAS: „Securitatea din 16/12/1989 a luat măsuri imediat de trecere pe la o situație de luptă în toată țara datorită evenimentelor care se întâmpla la Timișoara. În realitate, conform documentelor, se vede foarte clar că Securitate acționat până la capăt împotriva revoluției și încercând să păstreze regimul comunist. Să nu credem că istoria acestei perioade de comunist, din 1948 și până în 1989, poate fi cu adevărat înțeleasă și scrisă. Până când toate arhivele nu vor fi disponibile. N-are cum acel rechizitoriu să țină loc de adevăr istoric. Nu sunt identificate majoritatea persoanelor care au tras.”
