Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a oferit noi explicații după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Șefa CCR spune că trei motive „extrem de solide" au stat la baza deciziei din 6 decembrie 2024.
Într-un interviu pentru TVR Info, Simina Tănăsescu a precizat că CCR a primit informațiile privind desecretizarea documentelor CSAT în același timp cu restul populației.
Încălcarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor este principalul motiv al anulării alegerilor
Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale: „Nu ajung la Curtea Constituțională decât în masura în care sunt contestate candidaturile care au fost deja depuse la Biroul Electoral Central, iar la Biroul Electoral Central sunt contestate doar cele care sunt în regiune. E un întreg circuit care se produce. Unele candidaturi nu au ajuns deloc la nivelul Curții. Deci, din start, unele lucruri nu le știam. (...)
Au existat numeroase declarații ale unor candidați cu privire la modul în care s-a desfășurat campania lor. Informațiile astea nu le aveam. Eu, personal, cel puțin, chiar nu le cunoșteam, pentru că urmăresc media scrisă, urmăresc alte instrumente, dar nu televizorul.
Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre. Încălcarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, poate cel mai important dintre drepturile acestea, dreptul de vot al cetățenilor, chiar cred că nu aveam cum să o stabilim anterior. Împreună cu o țară întreagă, și noi am luat la cunoștință de documente desecretizate și am avut nevoie de un timp de procesare a informațiilor. (...)
Și sunt motive care, pe de-o parte, au fost detaliate într-o hotărâre care a trecut destul de multe teste juridice până acum: testul Comisiei de la Veneția, testul Comisiei Europene. Și sunt motivele de natură tehnică, de natură juridică. E adevărat că sintetic, dar destul de bine prezentate în acea hotărâre. (...)
Când documente desecretizate arată faptul că e posibil ca, într-o campanie electorală, să ai un salt spectaculos de popularitate, cu cheltuieli absolut inexistente sau cel puțin declarate a fi zero, asta e o informație pe care nu o aveam anterior și pe care a trebuit să o analizăm din perspectivă constituțională. Alte tipuri de informații nu au relevanță juridică și atunci acelea nu aveau cum să ne influențeze.”
Anularea alegerilor prezideniale din 2024. Filmul evenimentelor
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a României a anulat alegerile prezidenţiale după ce validase primul tur cu aproximativ 12 ore înainte. Primul tur a avut loc pe 24 noiembrie 2024, iar turul 2 era programat pe 8 decembrie. Acesta nu a mai avut loc, deși procesul de vot începuse în anumite zone din diaspora.
Pe 4 decembrie, președintele de atunci al României, Klaus Iohannis, desecretizase o parte din documentele din ședința CSAT de pe 28 noiembrie, care arătau mai multe nereguli. De exemplu, o implicare în susținerea ilegală a lui Călin Georgescu, care intrase în turul 2 alături de Elena Lasconi.
- În turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2024, Călin Georgescu a adunat 22,4% din voturi, iar Elena Lasconi a obținut 19,18%.
Potrivit raportului SRI, un român din Brașov, Bogdan Peschir, le-a plătit influencerilor de pe TikTok, care l-au promovat pe candidatul pro-rus Călin Georgescu, în jur de un milion de euro. Tot SRI a precizat atunci că o rețea de 25.000 de conturi de TikTok este asociată direct campaniei lui Călin Georgescu, iar acestea au devenit foarte active cu două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Pentru campania lui Călin Georgescu au fost mobilizate sume de un milion de euro, iar 381.000 de dolari au fost plătiți către TikTok, conform SRI.
În plus, SIE susține că Rusia ar fi încercat în România o rețetă folosită înainte de începerea invaziei din Ucraina. Iar SRI a raportat că au existat peste 80.000 de atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice chiar și în ziua alegerilor.
Dintr-un document al Ministerului de Interne reiese că „Tiktok nu a implementat instrucțiunile Biroului Electoral Central privind marcarea drept candidat politic, respectiv marcarea materialelor electorale de tip video cu codul unic atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă fiecărui candidat”.
Ulterior, s-au organizat a noi alegeri, iar Nicușor Dan a devenit președinte pe 18 mai 2025, în luptă cu George Simion. De atunci și până în prezent, opinia publică cere motivele complete pentru anularea alegerilor. Iar Nicușor Dan a spus, de mai multe ori, că va urma un raport mai detaliat. Pe 3 decembrie 2025, președintele Nicușor Dan a spus că raportul va fi făcut public la finalul lunii ianuarie 2026. Numai că termenul a trecut de mult.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, la rându-i, că anularea alegerilor „nu a făcut bine nici societății, nici țării” și că unele instituții din România au fost prinse pe picior greșit. El a spus că a constatat faptul că ANCOM, CNA și AEP, implicate în gestionarea alegerilor şi în supravegherea procesului preelectoral, au început să colaboreze pentru ca astfel de situaţii să nu se repete.
Călin Georgescu a dorit să candideze și la alegerile din mai 2025, dar Biroul Electoral Central i-a respins candidatura.
