În ultimii 25 de ani, pare că justiția din România a fost un permanent câmp de luptă pentru putere. Acum, războiul este purtat de o bună parte dintre judecători care se acuză reciproc și care ceartă inclusiv societatea civilă spunându-le că „justiția nu se face în stradă”. În trecut, însă, au mai fost episoade care adus în plin plan lupta pentru justiție.
De 25 de ani, justiția din România rămâne un câmp de luptă
Anii 2000. Aderarea României la Uniunea Europeană impulsionează lupta anticorupție. În 2002, Guvernul înființează printr-o ordonanță de urgență Parchetul Național Anticorupție (PNA), adică predecesorul DNA.
Fostul premier Adrian Năstase, considerat pe atunci cel mai important politician al vremii, urma să fie anchetat de PNA în dosarul „Trofeul calității” (2004). A fost acuzat de corupție, în special de folosirea influenței pentru obținerea de fonduri, bunuri și servicii pentru campania sa electorală din 2004, prin intermediul unor contracte cu firme de stat.
- FOTO: Năstase pleacă de la sediul Judecătoriei Sectorului 4, unde instanța rămăsese să se pronunțe asupra cererii de eliberare condiționată din penitenciar, după aproximativ șapte luni și jumătate de detenție din cei doi ani la cât a fost condamnat în dosarul „Trofeul calității”.
În perioada când Laura Codruța Kövesi a condus DNA, și alți politicieni aflați la vârful puterii au fost anchetați. Liviu Dragnea - fost șef al PSD, condamnat definitiv în urma unei anchete DNA, Victor Ponta - primul premier în funcție pus sub acuzare de către Direcția Națională Anticorupție, achitat ulterior în 2023, Călin Popescu Tăriceanu - anchetat pentru luare de mită, dar achitat în 2025, Elena Udrea - condamnată în dosarul „Gala Bute”, vicepremierul Gabriel Oprea - anchetat și el de DNA, însă dosarul a fost clasat înainte să ajungă pe masa unui judecător și la fel și Ludovic Orban, al cărui dosar a fost clasat chiar de procurorii care l-au și întocmit.
Alți lideri anchetați și / sau condamnați: Dan Șova, Relu Fenechiu, Darius Vâlcov, Radu Mazăre, Sorin Oprescu.
- FOTO: Liviu Dragnea ajungea la sediul ICCJ, unde se judeca o cale extraordinară de atac prin care acesta încerca să obțină rejudecarea dosarului în care a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare. (2020)
N-au lipsit criticile aduse lui Kövesi, cât timp aceasta a fost la conducerea parchetului specializat în anticorupție. Daniel Morar, șef al DNA între 2005 - 2013, a numit acea perioadă „Cătușiada”, făcând astfel referire la faptul că anchetele penale erau transformate într-un fel de spectacol public care le-ar fi afectat celor vizați prezumția de nevinovăție.
O declarație controversată: Justiția, „câmp tactic” pentru SRI
Generalul Dumitru Dumbravă este cel care a spus, în 2015, că justiția este un „câmp tactic” pentru SRI, lucru care a dus în 2018 la denunțarea protocoalelor secrete între SRI - Parchete - adică SRI nu se mai implica în anchetele penale.
Protestele istorice din 2017, când justiția a fost apărată în stradă
Protestele din 2017 pentru justiție au reprezentat unele dintre cele mai ample manifestații din istoria recentă a României. Punctul culminant a fost marcat de intenția Guvernului de a adopta Ordonanța de Urgență nr. 13 (OUG 13), care a scos în stradă aproape un milion de oameni în toată țara.
Guvernul Grindeanu a vrut atunci să adopte OUG 13 fără o consultare publică - „noaptea, ca hoții” - cum au strigat atunci protestatarii.
OUG 13 modifica Codul Penal și Codul de Procedură Penală, introducând prevederi extrem de controversate privind infracțiunile de abuz în serviciu și delapidare, limitând pedepsele și permițând, în anumite cazuri, amnistia sau grațierea. În urma presiunii din stradă, OUG 13 a fost abrogată.
Alte episoade care au marcat justiția
Înființarea Secției pentru Investigarea Magistraților, văzută ca un instrument de intimidare a magistraților. O inițiativă a PSD-ALDE, în timpul Guvernului Dăncilă (2018). Secția a fost desființată patru ani mai târziu.
Laura Codruța Kövesi este revocată din funcție la propunerea fostului ministru Tudorel Toader, care l-a determinat pe Klaus Iohannis să semneze revocarea în urma unei decizii a CCR, deși în primă fază refuzase.
- Laura Codruța Kövesi, după ce Iohannis a semnat decretul de revocare a sa din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție - 2018
Demisia procurorului general Tiberiu Nițu, anchetat de DNA pentru că ar fi folosit ilegal coloana oficială, a fost acuzat de abuz în serviciu și, ulterior, dosarul a fost clasat pentru că CCR a redefinit infracțiunea.
Totodată, din 2022, președintele României nu mai poate bloca numirea șefilor în justiție, respectiv șeful DNA, al Parchetului General și al DIICOT, CSM devenind principalul filtru prin avizul consultativ pe care îl dă.
