Rusia a propus, încă din 2019, ca Venezuela să fie „cedată” Statelor Unite, la schimb cu Ucraina, în baza doctrinei Monroe, a declarat Iulia Joja, expertă în securitate europeană, la Euronews România. Profesoară în cadrul Universității Georgetown, Joja a amintit că această propunere a fost expusă în Congres, în contextul primei suspendări a lui Donald Trump din funcția de președinte.
În emisiunea „Vocile care contează” de la Euronews România, Iulia Joja a vorbit despre tentativele de reîmpărțire a sferelor de influență la nivel global, pe fondul capturării liderului venezuelean Nicolas Maduro printr-o operațiune a trupelor Delta Force.
„În 2019, când s-au depus mărturii împotriva președintelui american în baza încercării suspendării acestuia pe dosarul ucrainean, Fiona Hill, persoana din fostul Consiliu de Securitate al SUA, care a fost poate cea mai cunoscută figură în acest context, a menționat Venezuela, spunând că rușii în mai multe rânduri au propus ca Venezuela să fie dată în baza acestei doctrine Monroe, să fie «așa zis dată» Statelor Unite, la schimb cu Ucraina.
Deci aceste încercări există, însă problema este că Rusia, apropo de resurse, pentru că acestea sunt până la urmă centrale, nu prea are ce să ofere Statelor Unite. Oferă lucruri pe care nu le are, precum banii înghețați de Bruxelles. Atunci și acest lucru trebuie luat în considerare, în momentul în care Europa se uită tocmai la aceste dosare vitale, atât Ucraina, cât și Groenlanda”, a declarat Iulia Joja, la Euronews România.
Cum a fost expus în 2019 posibilul schimb Venezuela - Ucraina
Fiona Hill, ca Director pentru Europa și Rusia în Consiliul de Securitate Națională al Statelor Unite, a fost prezentă la audierile din noiembrie 2019 ale Camerei Reprezentanților privind ancheta de punere sub acuzare în timpul primei proceduri de suspendarea a lui Donald Trump.
„Este vorba despre lunile martie, aprilie și mai, când ne aflam într-o situație de impas în ceea ce privește Venezuela. În acel moment, rușii dădeau semnale foarte clare că doreau să încheie un acord foarte ciudat între Venezuela și Ucraina.
Cu alte cuvinte, dacă voiam să aplicăm o variantă a Doctrinei Monroe, adică Rusia să nu se amestece în treburile noastre, pentru că asta se întâmpla după ce rușii trimiseseră o sută de agenți pentru a asigura, practic, Guvernul venezuelean și pentru a preveni ceea ce ei considerau a fi o acțiune militară a SUA, ei ne transmiteau, practic: „Aveți Doctrina Monroe. Vreți să ieșim din curtea voastră. Ei bine, noi avem propria noastră versiune a acestei doctrine. Voi sunteți în curtea noastră, în Ucraina. Și ni s-a transmis acest mesaj, într-un mod informal, prin diverse canale. A apărut în presa rusă, în comentariile diverselor persoane.
Și mi s-a cerut să merg în Rusia în această perioadă pentru a le spune rușilor să înceteze. Am primit o misiune specială de la Consiliul Național de Securitate, cu acordul Departamentului de Stat, pentru a-i convinge pe ruși să se retragă”, a spus Fiona Hill, în timpul audierilor în 2019.
Iulia Joja: Europa are puține cărți pe care le poate pune pe masă în momentul negocierilor cu SUA
„Din păcate, atât luptele interne din UE, cât și lipsa de viziune strategică, în condițiile în care UE nu se vede drept un mare mare actor global geopolitic. Poate economic, da, dar geopolitic nu. Această decizie cu privire la Groenlanda va fi una extrem de dificilă, pentru că în lipsa de ambiție, lipsesc și în contextul Ucrainei și a securității europene, lipsesc și resursele pentru a putea avea o poziție de negociere mai puternică la o eventuală masă de negocieri cu Statele Unite.
Deci, Europa are mai puține variante, puține cărți pe care le poate pune pe masă în momentul negocierilor cu SUA”, a mai explicat experta în securitate europeană.
Analist de politică externă: Această tăcere a Moscovei este prea suspectă
La rândul său, Ștefan Popescu, analist de politică externă, a catalogat drept „suspectă” tăcerea Moscovei în cazul operațiunii Statelor Unite în Venezuela.
„Această tăcere suspectă din partea Moscovei, prea suspectă și am putut să nu o leg de negocierile, de procesul de negociere care are loc în acest moment apropo de Ucraina”, a mai spus Popescu.
Analistul a subliniat că disensiunile dintre marile puteri europeni ar putea eroda eforturile de negociere.
„Franța va trebui să împrumute peste 300 de miliarde de dolari. Are o problemă bugetară foarte gravă. În Europa, există o competiție între statele europene care nu a fost suprimată de criza ucraineană.
Îngrijorările cu privire la faptul că Germania rupe un echilibru, pentru că în Franța este obsesie strategică apropo ca forțele franceze convenționale să fie cele mai importante în Uniunea Europeană.
Dacă Germania și cancelarul Merz spune că vreau să am prima armată în Europa, vă spun că asta nu o să creeze o bucurie la Paris. De asemenea, Italia nu este pregătită să avanseze într-un parteneriat cu Franța. Există un tratat aidoma celui de la Elysee, revizuit la Aachen de către Macron și Merkel în 2019 care pun bazele cuplului franco-german care a divorțat, fostului cuplu care a divorțat recent.
Tratatul de la Quirinale care este total nefuncțional pentru că și Franța dorește să aibă un ascendent asupra Italiei. În Europa, din păcate, această competiție care nu a fost pusă sub preș, toate acestea trebuie să ne ducă cu gândul la cum va avea această coaliție capacitatea de a susține Ucraina, de a substitui Statele Unite.
Nu mai vorbim despre faptul că avem alegeri în Franța. Alegerile din aprilie 2027 sunt alegeri cu un grad de incertitudine foarte mare. Între extrema stângă din Franța și extremă dreaptă există un numitor comun - o relație bună cu Rusia”, a concluzionat el.
