Uniunea Europeană le-a cerut luni liderilor Serbiei şi Kosovo să vină "necondiţionat" la Bruxelles pentru a participa la discuţii menite să atenueze tensiunile actuale din nordul Kosovo, informează AFP, citată de Agerpres.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, nu a primit până acum niciun răspuns la invitaţiile adresate preşedintelui sârb Aleksandar Vucic şi premierului kosovar Albin Kurti de a se întâlni la Bruxelles săptămâna aceasta, a declarat luni purtătorul său de cuvânt, Peter Stano.
"Data întâlnirii nu a fost stabilită deocamdată, deoarece părţile nu şi-au confirmat încă prezenţa", a spus el. "Ne aşteptăm ca ei să fie rezonabili, să vină la Bruxelles şi să facă eforturile necesare pentru a detensiona situaţia", a adăugat purtătorul de cuvânt.
Cei doi lideri trebuie "să vină fără condiţii prealabile", a mai insistat el.
Mediere a conflictului
Peter Stano a menţionat două întâlniri viitoare, inclusiv summitul european din 29-30 iunie, unde statele membre ale UE ar putea discuta măsuri împotriva ambelor părţi dacă nu cooperează.
Încercarea Bruxellesului de mediere vine în contextul în care tensiunile s-au reaprins după reţinerea de către Serbia a trei poliţişti kosovari. Duminică, Vucic a declarat că discuţiile cu Kurti sunt "inutile" atât timp cât cererile sârbe nu vor fi îndeplinite, dar nu a exclus participarea. Kurti, la rândul său, a anunţat că aşteaptă ca, înainte de a-şi da consimţământul, reprezentanţii kosovari să aibă acces la ofiţerii de poliţie reţinuţi.
Reţinerea ofiţerilor de poliţie kosovari este cel mai recent episod din săptămânile de tensiuni dintre cele două părţi în urma alegerilor disputate din nordul Kosovo, majoritar sârb.
La sfârşitul lunii mai, 30 de soldaţi din KFOR, forţa NATO, au fost răniţi în revoltele organizate de etnicii sârbi din nordul Kosovo. UE a ameninţat apoi Pristina cu consecinţe politice, cum ar fi suspendarea vizitelor la nivel înalt şi cooperarea financiară, dacă guvernul menţine decizia de a instala primari etnici albanezi în patru oraşe din nord, după alegerile locale boicotate în mare parte de sârbi.
Tensiunile dintre Kosovo şi Serbia persistă de la războiul dintre forţele sârbe şi separatiştii rebeli albanezi, care a dus la intervenţia NATO împotriva Belgradului.
Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, dar Belgradul a refuzat să o recunoască. Sârbii kosovari rămân în mare parte loiali Belgradului, în special în nord, unde sunt majoritari, şi resping toate măsurile luate de Pristina pentru a-şi consolida controlul asupra regiunii.
Serbia consideră Kosovo ca fiind patria sa spirituală şi istorică, scena unor bătălii cruciale de-a lungul secolelor. Kosovo găzduieşte unele dintre cele mai venerate mănăstiri ale Bisericii Ortodoxe Sârbe.
