Sari la conținut

Aproape trei săptămâni de concediu medical pe an pentru un angajat european. Cât costă absențele de la serviciu

Peste 3 milioane de certificate de concediu medical au fost eliberate în 2023.

Angajații europeni lipsesc, în medie, aproape trei săptămâni de la serviciu în fiecare an din motive de sănătate, iar impactul economic al acestor absențe ajunge la 810 miliarde de euro anual, potrivit unui nou raport, scrie Euronews.com.

Slovenia, Finlanda și Spania se află printre țările în care salariații au cele mai multe zile de concediu medical, în timp ce în Italia și Grecia media este de mai puțin de o săptămână pe an.

Absențele cauzate de problemele de sănătate reprezintă aproximativ 6% din timpul potențial de lucru în Uniunea Europeană. Costurile directe sunt estimate la aproximativ 540 de miliarde de euro anual, echivalentul a 2,9% din produsul intern brut al UE în 2025, arată raportul realizat de Environment and Public Health Institute.

Calculul include pierderile asociate absențelor medicale ale persoanelor încadrate în continuare ca angajați cu normă întreagă. Nu acoperă însă întregul impact economic al problemelor de sănătate pe termen lung.

De exemplu, o persoană care este nevoită să își reducă programul de lucru sau să părăsească piața muncii din cauza unei boli nu mai este înregistrată în statistici drept angajat aflat în concediu medical.

Costurile indirecte pot ajunge la 270 de miliarde de euro pe an

Impactul economic al bolilor nu se limitează la pierderea orelor de muncă. Atunci când un angajat nu poate lucra, scade și producția economică, iar angajatorii trebuie să găsească soluții pentru a-i acoperi absența. Uneori, acest lucru presupune angajarea unui înlocuitor sau solicitarea unor ore suplimentare din partea colegilor.

Absențele medicale de lungă durată pot determina și ieșirea definitivă a unor persoane de pe piața muncii. În acest caz, scad veniturile din taxe și impozite, în timp ce cresc cheltuielile pentru asigurările sociale.

Luând în calcul și aceste efecte indirecte, autorii raportului estimează costuri suplimentare cuprinse între 135 și 270 de miliarde de euro anual. Astfel, impactul economic total al absențelor medicale în UE ajunge la 675-810 miliarde de euro pe an.

Slovenia, Finlanda și Spania, țările cu cele mai multe zile de concediu medical

Diferențele dintre statele europene sunt considerabile, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru 2025.

Slovenia a înregistrat cea mai mare durată medie a concediilor medicale, de puțin peste cinci săptămâni pentru fiecare angajat. Finlanda și Spania urmează în clasament, cu aproximativ cinci săptămâni.

În Franța, Suedia și Germania, media depășește ușor trei săptămâni pe an. La polul opus, angajații cu normă întreagă din Italia și Grecia au, în medie, mai puțin de o săptămână de absențe medicale anual.

Autorii raportului avertizează însă că aceste cifre nu reflectă neapărat diferențele dintre starea de sănătate a populațiilor.

Un număr mai mic de concedii medicale poate indica o populație mai sănătoasă, dar poate fi și rezultatul unor indemnizații reduse, al unei protecții mai slabe a angajaților sau al fenomenului de presenteeism – situația în care oamenii merg la serviciu chiar dacă sunt bolnavi.

„Există diferențe dramatice între țările europene”, a declarat Adrian Mehic, autorul raportului, în timpul prezentării acestuia la Parlamentul European, la Bruxelles.

Cum pot fi reduse costurile concediilor medicale

Motivele pentru care angajații lipsesc de la serviciu sunt diverse: probleme de sănătate mintală, afecțiuni musculo-scheletice, accidente sau boli cronice.

O parte semnificativă a acestor absențe ar putea fi însă prevenită sau redusă prin intervenții mai rapide și măsuri adecvate de prevenție și recuperare, arată raportul.

Printre soluțiile propuse se numără îmbunătățirea condițiilor ergonomice la locul de muncă, accesul mai rapid la servicii medicale de bază, fizioterapie și servicii de sănătate mintală, precum și identificarea timpurie a riscurilor pentru sănătatea angajaților.

Adrian Mehic a subliniat că prevenția presupune, la rândul ei, costuri, însă investițiile făcute în acest domeniu pot aduce beneficii economice mai mari decât cheltuielile inițiale.

„Prevenția în sine presupune costuri, deci nu toate aceste măsuri sunt gratuite, dar, dacă sunt implementate corespunzător, beneficiile vor fi mai mari decât costurile”, a explicat autorul raportului.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE