Locul în care Iran ține uraniul îmbogățit este un mister. Cel puțin așa susține Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), care spune că „Teheranul nu ne-a informat detaliat despre nimic".
Israelul spune că exact aceasta este temerea privind Iranul și susține că avea informații că iranienii ar fi foarte aproape să obțină o armă nucleară, pentru că regimul de la Teheran ar fi obținut deja uraniu îmbogățit la un nivel suficient pentru așa ceva.
Unde ține Iranul uraniul îmbogățit
Interesant este că AIEA spune că nu știe unde este locul în care se află cele 409 kg de uraniu puternic îmbogățit la un nivel de peste 60%, pe care Iranul le deținea înainte de atacurile israeliene. Dacă ar ajunge la 90%, ar putea fi folosit pentru a fabrica până la zece bombe atomice.
„Nu sunt sigur. În timp de război, toate instalațiile nucleare sunt închise. Nu pot exista inspecții, nu poate exista activitate normală”, a spus directorul general al AIEA, Mariano Grossi, citat de Bloomberg.
Din cunoștințele de până acum, cea mai recentă depozitare de uraniu puternic îmbogățit a fost înregistrată la instalația nucleară de la Isfahan, dar și acea instalație a fost vizată de atacurile israeliene, la fel ca și Natanz. Datele de până acum sugerează că Iranul ar fi putut să mute uraniul puternic îmbogățit de la Isfahan la alte facilități, însă informațiile nu sunt sigure.
„Isfahan a fost lovită în repetate rânduri, câteva clădiri fiind afectate”, a spus Grossi.
Conform tratatului de neproliferare nucleară, Teheranul trebuia să informeze AIEA despre cum va proteja uraniul de un eventual atac, ceea ce nu a făcut.
AIEA continuă să monitorizeze locațiile prin imagini satelitare și nu a observat niciun indiciu că Iranul ar fi încercat să îndepărteze stocul de uraniu puternic îmbogățit, ceea ce ar constitui o încălcare gravă a obligațiilor Iranului în temeiul Tratatului de neproliferare nucleară.
„Nu am fost informați în detaliu despre nimic. Nu știm care sunt măsurile suplimentare de protecție. Iranul știa că acest stoc trebuia să fie sub supravegherea constantă a AIEA”, a spus Mariano Grossi, conform sursei citate.
Israelienii spun că aveau informații că Iranul dorește distrugerea Israelului, astfel că acesta a fost motivul atacului asupra facilităților nucleare iraniene. Iar experții sunt convinși că declarațiile Iranului nu prea au acoperire logică, pentru că nimeni nu îmbogățește uraniul la un asemenea nivel doar pentru a-l utiliza în scopuri civile, adică pentru cercetare și în scopuri medicale. „Nicio țară nu îmbogățește uraniu la acest nivel”, a spus Grossi.
În plus, Israelul nu ar dori ca un regim ca al Iranului să aibă acces la o armă nucleară, pentru că istoria arată că astfel de regimuri nu sunt de încredere.
„Mulți înalți oficiali au afirmat că Iranul are toate piesele puzzle-ului. A existat multă ambiguitate, iar acest lucru nu este niciodată bun”, a spus directorul general al AIEA.
- Uraniul puternic îmbogățit al Iranului ar putea încăpea în 16 cilindri cu o înălțime de 36 de inci (91,4 centimetri), potrivit Oficiului pentru Informații Științifice și Tehnice al guvernului SUA. Chiar dacă Israelul ar distruge infrastructura de îmbogățire a Iranului, locația acelui material ar trebui totuși verificată, din cauza riscului ca acesta să fie mutat într-o instalație clandestină.
Ce se întâmplă cu cele trei instalații iraniene de îmbogățire a uraniului
Înainte să fie lovit de Israel, adică în noaptea de 12 spre 13 iunie, Iranul avea trei instalații de îmbogățire a uraniului, care se aflau în funcțiune: uzina de îmbogățire a uraniului de la Natanz, alături de uzina pilot de îmbogățire a combustibilului de la Natanz, Isfahan și uzina de îmbogățire a combustibilului de la Fordo. Ele au fost lovite de atacurile israelului și au suferit daune majore.
La Isfahan, atacurile israeliene au avariat patru clădiri din complexul nuclear, printre care și Instalația de conversie a uraniului (UCF), dar și instalațiile unde se desfășurau lucrări la uraniu metalic, așa cum a spus AIEA.
Natanz este concepută să găzduiască 50.000 de centrifuge, adică acele aparate prin care se îmbogățește uraniul. Dar „la ultima numărătoare”, existau aproximativ 17.000 de centrifuge instalate acolo, dintre care în jur de 13.500 funcționau cu o rată de rafinare de până la 5%.
Cealaltă uzină de la Natanz, cea pilot, făcută și ea pentru îmbogățirea uraniului, a fost distrusă în bombardamente, pentru că era supraterană, conform israelienilor. Și Mariano Grossi a confirmat că a fost distrusă acea centrală, care era cea cea mai avansată pe care iranienii o aveau.
Singura necunoscută este uzina de îmbogățire de la Fordo, care este îngropate într-un munte, la o adâncime de peste 60 de metri. Despre daunele asupra sa, nu se știu prea multe lucruri, însă se crede că ele sunt minime sau chiar inexistente, după cum spune Grossi.
La Fordo se află în funcțiune puține centrifuge, în jur de 2.000, însă chiar și așa, acolo este produsă mare parte din uraniul îmbogățit la un procent de peste 60%.
Conform AIEA, la Fordo au fost produse 166,6 kg de uraniu îmbogățit cu până la 60%, doar în ultimul trimestru. AIEA mai spune că această cantitate este suficientă, dacă este îmbogățită suplimentar, pentru cel mult patru bombe nucleare. În comparație, la Natanz erau 19,2 kg de uraniu îmbogățit, ceea ce nu este suficient pentru o bombă.
Pelângă aceste facilități, AIEA a anunțat că au fost avariate și două instalații de producție prin centrifuge, cele din Karaj și din Teheran.
În plus, israelienii au lovit și Arak unde se află reactorul greu de apă, care a suferit daune considerabile, care sunt vizibile prin satelit. Numai că la reactorul de la Arak nu exista material nuclear activ în acel moment.
