”Este un cadru relativ complex. Deci, pe de-o parte, statele membre sunt cele care monitorizează implementarea sancțiunilor de către companiile concrete pe teritoriul lor, dar, pe de altă parte, în calitate de Comisie Europeană, monitorizăm dacă statele membre aplică efectiv sancțiuni. Dacă vedem că nu este cazul, există și posibilitatea să se demareze proceduri de infringement în acest sens”, a mai spus Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene.
Comentariile vicepreședintelui vin la o zi după ce furnizorul rusesc de gaze Gazprom a decis să întrerupă aprovizionarea cu gaze către Polonia și Bulgaria.
Cele două țări refuzaseră să respecte un decret emis de președintele Vladimir Putin, care obligă țările „neprietenoase”, inclusiv cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, să înființeze un al doilea cont bancar pentru a converti euro în ruble.
Decretul este menit să susțină moneda națională, care a înregistrat o cădere liberă dramatică la începutul lunii martie și a revenit treptat la nivelurile de dinainte de război.
Dependența de gazul rusesc rămâne o problemă cheie
Comisia precizează că aproximativ 97% dintre contractele UE de gaze semnate cu Rusia estimează în mod explicit că plățile trebuie efectuate fie în euro, fie în dolari.
„Companiile cu astfel de contracte nu ar trebui să accepte cerințele Rusiei. Acesta ar fi o încălcare a sancțiunilor UE și, prin urmare, un risc ridicat pentru companii”, a declarat președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, ca reacție la decizia Gazprom.
Executivul spune că, prin stabilirea unui al doilea cont bancar, Banca Centrală a Rusiei, aflată sub sancțiuni occidentale stricte, va avea acces direct la euro și va putea să-și constituie rezervele valutare.
În ciuda insistențelor de la Bruxelles, capitalele par confuze în ceea ce privește modul de a gestiona decretul lui Putin, având în vedere gradul ridicat de dependență pe care mulți îl au de gazul rusesc.
Bloomberg a raportat săptămâna aceasta că zece companii energetice europene au deschis conturi bancare în ruble, iar patru dintre ele au plătit deja în moneda rusească.
Uniper, una dintre cele mai mari firme energetice din Germania, a confirmat pentru BBC că plățile sale în euro vor fi convertite în ruble, argumentând că „este nevoie de gazul rusesc pe termen scurt”.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat, de asemenea, că țara sa ar fi pregătită să plătească în ruble dacă i s-ar cere să facă acest lucru pentru a obține aprovizionare cu energie.
Dombrovskis a evitat să menționeze numele Ungariei și a subliniat că UE „a fost unită” în răspunsul său împotriva Rusiei la invazia Ucrainei. Vicepreședintele a adăugat că următorul pachet de sancțiuni UE va introduce măsuri pentru a reduce importurile de petrol rusesc, dar a refuzat să ofere detalii, deoarece consultările politice între capitale și Comisie sunt „în desfășurare”.
Petrolul este combustibilul fosil pentru care UE plătește cea mai mare sumă de bani (aproximativ 70 de miliarde de euro în 2021), dar care, în cazul unui embargo la nivelul UE, ar fi mai ușor de înlocuit decât gazul.
Întrebat despre posibilitatea ca Gazprom să suspende livrările către alte țări din UE, dependente de gaze, precum Germania sau Austria, Dombrovskis a spus că se elaborează de săptămâni întregi planuri de urgență pentru a face față acestui scenariu extrem.
"Suntem capabili să facem față acestei situații și lucrăm deja, de ceva timp, foarte intens la diversificarea aprovizionării cu gaz. Este clar că nu putem ceda șantajului Rusiei", a explicat vicepreședintele, menționând SUA și Norvegia ca alternative.
UE plănuiește să reducă importurile de gaz rusesc cu două treimi înainte de sfârșitul anului, în principal prin achiziționarea de gaz lichefiat, un produs mai scump și mai solicitat, potrivit Comisiei Europene.
UE, principalul client al Rusiei
Deocamdată, UE continuă să fie principalul client al Rusiei. În primele două luni ale războiului din Ucraina, cele 27 de state membre au cheltuit peste 44 de miliarde de euro pe combustibili fosili din Rusia, potrivit unui nou raport al Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat.
Creșterea prețurilor la energie le permite companiilor ruse să obțină profituri extraordinare de la cumpărătorii europeni și, prin extensie, ajută Kremlinul să susțină impactul sancțiunilor occidentale puternice.
Cu toate acestea, se așteaptă ca economia Rusiei să sufere cea mai gravă recesiune de la sfârșitul Războiului Rece, în timp ce Banca Mondială a declarat că PIB-ul Ucrainei se va micșora cu 45% sau chiar mai mult, ca urmare a războiului.
Comisia Europeană a anunțat săptămâna aceasta că se vor suspenda, pentru o perioadă de un an, taxele la import pentru toate exporturile din Ucraina, în încercarea de a atenua consecințele economice.
De asemenea, UE va avea de suferit. Conflictul „va încetini în mod clar creșterea economică în UE în acest an”, potrivit lui Dombrovskis, „dar nu o va opri”.
