Comisia Europeană a lansat o cerere de proiecte pentru finanțarea a până la șapte gigafabrici de inteligență artificială în Europa, într-un efort de a dezvolta o infrastructură proprie pentru antrenarea modelelor AI avansate și de a reduce decalajul față de liderii mondiali din domeniu, transmite Euronews.com.
Planul UE pentru dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială
Gigafabricile de inteligență artificială sunt centre de calcul de mari dimensiuni, echipate cu cipuri de ultimă generație, foarte specializate, concepute pentru antrenarea următoarei generații de tehnologii AI – în special a celor mai avansate modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM), care necesită procesarea a trilioane de puncte de date.
Inițiativa face parte dintr-o strategie mai amplă a Uniunii Europene de consolidare a suveranității tehnologice, prin reducerea dependenței de furnizorii străini de servicii cloud și de cipuri.
Competiția globală în domeniul AI a devenit și mai acerbă odată cu promisiuni legate de progrese importante din punct de vedere economic și militar. Proiecte de amploare pentru centre de date sunt deja în desfășurare în SUA și China.
Ca răspuns, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, în cadrul Summitului pentru Acțiune în domeniul Inteligenței Artificiale de la Paris, din februarie 2025, un plan de construire a unor gigafabrici AI în Europa, cu ambiția de a replica succesul laboratorului CERN de la Geneva.
Inițiativa a atras un interes semnificativ din partea industriei, iar 76 de grupuri de companii și instituții și-au exprimat intenția de a depune proiecte.
Astfel, pentru a răspunde interesului sectorului privat și pentru a asigura o distribuție geografică echilibrată a infrastructurii, Comisia Europeană a ridicat cifra la șapte gigafabrici.
Cum vor fi finanțate gigafabricile AI ale Uniunii Europene
În același timp, instituția a fost criticată pentru amânările repetate ale inițiativei, care, potrivit criticilor, încetinesc ritmul Europei și contrazic discursul privind necesitatea recuperării decalajului față de Statele Unite și China.
Procesul de selecție a fost împărțit în două etape succesive, urmând o abordare etapizată menită să extindă treptat capacitatea infrastructurii în următorii șase ani și jumătate. Această implementare în etape este determinată în mare măsură de fondurile insuficiente. Deși inițial Comisia Europeană părea hotărâtă să aloce un fond de 20 de miliarde de euro pentru construirea gigafabricilor AI, instituția și-a redus treptat angajamentele financiare.
Finanțarea publică va reprezenta aproximativ o treime din investiția totală, iar restul va fi asigurat de sectorul privat. Comisia Europeană și statele membre participante vor contribui cu câte aproximativ 5 miliarde de euro fiecare, în timp ce investițiile private ar urma să ajungă la circa 20 de miliarde de euro.
Totuși, în cadrul actualului buget multianual, Comisia Europeană poate angaja doar un miliard de euro, restul fondurilor urmând să provină din viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), care este încă în negociere între statele membre.
Zece țări și-au exprimat interesul de a găzdui o gigafabrică AI: Germania, Italia, Franța, Polonia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Portugalia și Spania. Proiectele pot fi depuse atât de state individuale, cât și de parteneriate între mai multe țări, însă Franța a anunțat deja că intenționează să candideze pe cont propriu.
Black Sea AI Gigafactory, proiectul prin care România vrea să atragă investiții în AI
România ar putea găzdui o gigafabrică de inteligență artificială destinată întregii regiuni a Mării Negre. Ministerele Energiei și Finanțelor au lansat procedura de selecție a liderului consorțiului care va coordona dezvoltarea proiectului Black Sea AI Gigafactory Romania.
Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, proiectul reprezintă unul dintre principalele demersuri prin care România încearcă să atragă investiții majore în domeniul inteligenței artificiale. Declarația a fost făcută pentru Euronews România.
Proiectul prevede instalarea a peste 100 de mii de acceleratoare AI în două etape: prima la Cernavodă, iar a doua la Doicești. Cele două amplasamente au fost alese datorită accesului la energie, infrastructură digitală și conexiuni internaționale, iar gigafabrica ar urma să fie alimentată cu până la 1.500 MW, în principal din surse nucleare fără emisii de carbon. Potrivit autorităților, proiectul ar putea transforma România într-un centru regional pentru inteligență artificială și calcul de înaltă performanță.
Investiția este estimată la 4-5 miliarde de euro, iar autoritățile estimează că gigafabrica ar putea deveni operațională spre sfârșitul anului 2028. Finanțarea publică, asigurată de Uniunea Europeană și de statul român, ar putea acoperi până la 35% din costurile proiectului, urmând ca restul să fie atras din surse private, inclusiv de la investitori instituționali și bănci de dezvoltare.
RO AI Factory, prima infrastructură națională de inteligență artificială din România
România a făcut anul trecut un pas major în direcția consolidării capacităților sale digitale și de cercetare prin lansarea RO AI Factory, prima infrastructură națională de Inteligență Artificială, construită de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, alături de un consorțiu de parteneri academici, de cercetare și industrie.
România s-a numărat printre cele șase țări europene selectate în cadrul ultimei runde de evaluare a programului EuroHPC – AI Factories, o inițiativă europeană dedicată dezvoltării de centre de inteligență artificială și supercomputing. Proiectul va deveni un punct de referință pentru AI în România, integrat în cadrul european EuroHPC.
RO AI Factory va include achiziția și operarea unui supercomputer de ultimă generație optimizat pentru inteligență artificială, precum și dezvoltarea unui set de servicii și infrastructuri avansate dedicate cercetării, mediului de afaceri și sectorului public.
Printre domeniile prioritare de aplicare se numără: producția și industria, securitatea cibernetică, științele vieții, serviciile publice digitale și sistemele autonome. Inițiativa sprijină nu doar cercetătorii și universitățile, ci și startup-urile, IMM-urile și instituțiile publice, oferind acces la resurse de calcul de înaltă performanță, seturi de date, instrumente software și programe de formare.
