România nu testează suficient apa potabilă. Chimicale periculoase care se folosesc în industria de armament, în tigăile antiaderente sau în hainele și machiajele rezistente la apă, numite substanțe eterne, pot trece în prezent de testele făcute de autorități. Statul nu are toată infrastructura de testare pusă la punct, deși monitorizarea ar fi trebuit să înceapă încă din ianuarie. Expunerea la aceste substanțe în cantitate mare poate provoca boli endocrine sau diverse tipuri de cancer.
Ludmila Țurcanu, jurnalistă Euronews: Această apă conține inevitabil PFAS, sau așa numitele substanțe chimice eterne, care în cantități mari sunt extrem de periculoase. Conform mai multor studii, aceste substanțe s-au găsit deja în sânge sau în laptele matern.
dr. Radu Țincu, medic toxicolog: Așa numitele chimicale persistente pot să producă disfuncții endocrine, pornind de la afectarea tiroidiană, mergând către tulburări în zona adolescenței, tulburări de pubertate. Expunerea la aceste substanțe poate să cauzeze și să crească incidența unor forme de cancer - cancer de sân, cancer de prostată, cancer testicular sau cancer uterin.
Deși sunt atât de periculoase, în România există mult prea puține date despre cantitatea acestor substanțe din apă. Statul întârzie monitorizarea, deși ar fi trebuit ca până în ianuarie 2026 să ia măsuri ca apa pentru consum uman să nu depășească parametrii legali de contaminare.
România a adoptat în acest sens și o ordonanță prin care Institutul Național de Sănătate Publică, și furnizorii de apă ar fi trebuit să facă teste.
Euronews a contactat 5 mari operatori regionali de apă, care deservesc orașe precum București, Constanța, Brașov și Timișoara. Doar operatorul de la Cluj a confirmat că a făcut aceste teste.
Croitoru Victor Lucian, director de comunicare: Am prelevat probe de apă aleator din diferite localități din aria deservită, localități alimentate din surse diferite. Toate rapoartele de încercare arată că prezența PFAS în apa de rețea este sub limita de detecție.
La Iași, deși furnizorul spune că are un laborator propriu, testarea nu a fost începută pentru că nu ar avea normele metodologice.
Mihail Doruș, director general Apa Vital, Iași: Laboratorul Apa Vital este acreditat RENAR și este dotat la nivel de directivă europeană. Putem face o multitudine de determinări chimice și biologice, dar după ce se va clarifica cum anume se măsoară aceste substanțe vom vedea dacă mai avem nevoie de alte dotări.
DSP Iași spune că operatorul regional și-a luat angajamentul de a face testările PFAS anul trecut prin planul de monitorizare. În plus, normele de testare a apei potabile au fost prevăzute într-o hotărâre de Guvern, emisă acum trei ani.
Femeie: Îmi cumpăr de obicei, nu am filtru acasă și nu folosesc apă de la robinet. E prea mult calcar.
Femeie: Nu s-au schimbat țevile de 40 de ani și apa vine foarte murdară, chiar dacă apa de rețea este ok din punct de vedere al potabilității. Cumpărăm apă plată minerală, în general.
Reporter: Ai auzit cumva de PFAS?
Femeie: Nu, nu am auzit până acum. Nu am sesizat vreodată un gust diferit. Doar de la sticlă.
Femeie: Cumpăr apă plată întotdeauna. Nu am încredere pentru că am constatat ca atunci cand iau filtru rămâne nămol.
Bărbat: Am încredere, dar cel mai important e dacă o bei in momentul respectiv să scoți clorul din ea, să aibă un gust mai bun.
România trebuia să aibă trei laboratoare în București, Iași și Cluj, dotate din bani europeni, capabile să testeze apa pentru substanțele PFAS. Doar laboratorul de la Cluj a fost autorizat.
Teodora Vremeră, director Laboratorul Național de Sănătate publică: În cadrul Laboratorului Național de Referință pentru supravegherea calității apei din București, această metodă este în curs de implementare și estimăm că vom putea să realizăm aceste determinări pentru operatori până la finalul anului, iar în cadrul laboratorului din centrul regional de sănătate publică Iași estimăm că până în toamnă vom reuși.
Substanțele PFAS sunt folosite în armament. Cum ajung chimicalele în aer
Totuși, furnizorii de apa potabilă au la dispoziție alte laboratoare de stat sau particulare acreditate, unde ar putea testa cantitatea de substanțe eterne periculoase. Până acum, laboratoare private acreditate au testat un număr limitat de probe de apă din județele Brașov, Argeș, Prahova, Mureș, Bacău și Suceava — fără legătură directă cu cei cinci operatori contactați de noi. Rezultatele arată concentrații sub pragul legal, dar eșantionul rămâne mic față de rețeaua națională de operatori.
Laura Chiriac, șef de laborator, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industrială: Am analizat atât ape de rețea, cât și ape potabile. Am identificat câțiva poluanți din această clasă, însă concentrațiile sunt mult sub pragul impus de ordonanța 7 din 2023, care monitorizează calitatea apei potabile.
Între timp, dincolo de granițele României e război, iar substanțele PFAS sunt folosite în armament. În momentul unei explozii, aceste chimicale nu se descompun, ci ajung în aer.
Gabriel Gati, cercetător Sănătate Publică: Ele ajung în mediu, în aer, în soluri și respectiv în ape. Facem parte din zone hidrografice diferite. Asta ar presupune o influenta minimă directă asupra apei, dar din aceste explozii ele ajung în aer. Se pot depune in zone in care nu au legătură cu granițele sau cu zonele hidrografice.
Conform Comisiei Europene, România ar trebui să trimită toate datele de monitorizare pentru substanțe periculoase pentru anul curent până în septembrie 2027. Furnizorii de apă potabilă care nu testează sau nu trimit parametrii rezultați până la finalul anului, pot fi amendați cu până la 50 de mii de lei.
