Peste 840.000 de oameni mor în fiecare an din cauza unor afecțiuni asociate cu riscurile psihosociale la locul de muncă. Printre acestea se numără printre care programul de lucru prelungit, nesiguranța locului de muncă și hărțuirea la locul de muncă, se arată într-un nou raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), o agenție a Organizației Națiunilor Unite, conform Euronews.com.
Riscurile psihosociale legate de muncă sunt asociate în principal cu bolile cardiovasculare și tulburările de sănătate mintală, inclusiv sinuciderea, precizează autorii raportului.
„Riscurile psihosociale devin una dintre cele mai importante provocări pentru securitatea și sănătatea în muncă în lumea modernă a muncii”, a declarat Manal Azzi, șefa echipei pentru politici și sisteme de securitate și sănătate în muncă din cadrul OIM.
„Îmbunătățirea mediului de lucru din punct de vedere psihosocial este esențială nu numai pentru protejarea sănătății mentale și fizice a lucrătorilor, ci și pentru consolidarea productivității, a performanței organizaționale și a dezvoltării economice durabile”, a adăugat ea.
Munca modelează identitatea, legăturile sociale și securitatea economică, iar concepția și organizarea acesteia determină dacă este coerentă și dispune de resurse adecvate sau dacă cerințele excesive, ambiguitatea rolurilor și percepția de nedreptate generează prejudicii, arată sursa citată.
Ce impact grav poate avea stresul de la muncă asupra sănătății
Raportul a evidențiat că riscurile pentru sănătate duc la pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY) în fiecare an, impactul combinat al bolilor cardiovasculare și al tulburărilor mintale fiind estimat a genera o pierdere anuală de 1,37% din PIB-ul global.
Numai în Europa, OIM a raportat 112.333 de decese, aproape șase milioane de DALY și o pierdere de 1,43% din PIB.
Bolile cardiovasculare reprezintă majoritatea deceselor atribuibile, însă pierderea totală de ani de viață sănătoși este mai mare în cazul tulburărilor mintale, au menționat autorii raportului.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), depresia și anxietatea sunt responsabile de aproximativ 12 miliarde de zile de muncă pierdute anual.
Printre cele mai frecvente afecțiuni se numără depresia, tulburările de anxietate, epuizarea, tulburările de somn și oboseala.
Problemele de sănătate mintală pot duce, de asemenea, la afectarea sănătății fizice prin mecanismele nesănătoase de adaptare adoptate adesea pentru a gestiona stresul și oboseala.
Fumatul, consumul de alcool, supraalimentarea și sedentarismul cauzate de problemele de la locul de muncă pot duce la obezitate, hipertensiune arterială și alte boli cronice.
„Datele sugerează, de asemenea, că comportamentele legate de sănătate și riscurile psihosociale interacționează în timp, comportamentele nesănătoase întărind și amplificând efectele adverse asupra sănătății asociate expunerii la stresul psihosocial”, se mai arată în raport.
Principalele cauze ale problemelor de sănătate la locul de muncă
Raportul identifică programul de lucru prelungit, hărțuirea, stresul la locul de muncă, dezechilibrul dintre efort și recompensă, nesiguranța locului de muncă, precum și violența și hărțuirea ca fiind principalii factori care determină starea precară de sănătate a lucrătorilor.
„Este important să reamintim că programul de lucru prelungit, un factor de risc psihosocial major asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral, rămâne o practică larg răspândită”, au subliniat autorii.
OIM estimează că, la nivel global, 35% dintre angajați lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână.
Cercetările efectuate de OMS au scos la iveală că lucrul 55 de ore pe săptămână sau mai mult este asociat cu un risc estimat cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și cu un risc cu 17% mai mare de deces din cauza bolilor cardiace ischemice, comparativ cu lucrul între 35 și 40 de ore pe săptămână.
Hărțuirea și alte forme de hărțuire și violență sunt, de asemenea, semnalate ca fiind o preocupare considerabilă.
Raportul a evidențiat faptul că 23 % dintre angajații de la nivel mondial au fost victime a cel puțin unei forme de violență sau hărțuire în viața profesională, violența psihologică fiind cea mai răspândită, cu o pondere de 18 %.
Cum poate fi evitat stresul de la muncă
Digitalizarea, inteligența artificială, munca la distanță și noile forme de angajare remodelează mediul de lucru din punct de vedere psihosocial, ceea ce impune organizațiilor să identifice riscurile și să pună în aplicare măsuri preventive.
Acestea ar trebui să abordeze modul în care este concepută, organizată și gestionată munca, inclusiv gestionarea volumului de muncă, claritatea rolurilor, nivelul de personal și programul de lucru.
Atunci când prevenirea nu este suficientă, OIM solicită acordarea unui sprijin prompt și nestigmatizant, cum ar fi accesul la servicii de asistență, ajustări temporare ale muncii, consultanță în domeniul sănătății la locul de muncă și procese echitabile de reintegrare în muncă.
