Moartea Ștefaniei Szabo, directorul medical al Spitalului Județean din Buzău, scoate la iveală atât lipsurile din sistemul sanitar, cât și eforturile pe care le fac cadrele medicale în timpul gărzilor. „Gărzile dintr-un spital de urgență sunt aproape ca o muncă la galere. Șapte gărzi este enorm”, a declarat dr. Toni Popescu, la Euronews România, făcând referire la numărul de gărzi efectuate într-o lună de Ștefania Szabo.
Popescu, care este și președintele diviziei de medici din cadrul Federației Sanitas din România, a atras atenția că fenomenul burnout-ului în rândul cadrelor medicale este ignorat în România. Din acest motiv, el consideră că și angajații din sistemul sanitar ar merita pensii speciale, precum magistrații.
În emisiunea „România lui Vitalie” de la Euronews România, dr. Toni Popescu a mărturisit că a rămas „perplex”, după ce a aflat că Ștefania Szabo a murit la doar 37 de ani. A descris-o drept un medic tânăr care muncea enorm.
„Era un om care muncea enorm, un om foarte tânăr, ambițios. De dimineață când m-a sunat șefa Sanitas din Buzău am rămas perplex. Nu mă așteptam la 37 de ani să ne prăpădim, cred eu, datorită (din cauza, n.rd) burnout-ului”, a declarat dr. Popescu, la Euronews România.
Reprezentant Sanitas: Ștefania Szabo probabil făcea așa de multe gărzi pentru că ori nu avea cine să le facă
Reprezentantul federației Sanitas a cerut modernizarea sistemului sanitar pe care îl consideră învechit, în condițiile în care și Ștefania Szabo, directorul medical al Spitalului Județean Buzău, i s-ar fi plâns din cauza lipsei posibilităților de a face noi angajări în unitatea medicală.
„Suntem un sistem învechit, perimat, care trebuie de urgență modernizat.(...) Am vorbit de mai multe ori telefonic cu ea (cu Ștefania Szabo, n.r), pentru că acest sistem ne-a făcut să ne furăm căciula unii la ceialalți, din cauza lipsei posibilității de noi angajări (...) Transferam medici din Buzău. Buzăul transfera medici din Râmnicu Sărat. Râmnicu Sărat căuta medici în Oltenița. Sistemul așa funcționează încă”, a precizat dr. Popescu.
Medic: Problema de personal este acută. Este ca o urgență, un caz grav
„Să începem, să deschidem angajările, pentru că atât în rândul medicilor, cât și al asistenților și infirmierilor problema de personal este acută. Este ca o urgență, un caz grav care se prezintă ca într-un serviciu de urgență.
Doamna doctor probabil făcea așa de multe gărzi pentru că ori nu avea cine să le facă (...) O să vi se pară ciudat. Directorul medical, cu o răspundere extrem de mare, care reprezintă unitatea sanitară în orice moment al unei urgențe medicale, are cel mai mic salariu din spital, dintre toți medicii.
Directorul medical este cel mai prost plătit medic din sistemul sanitar românesc. Și atunci este nevoie ori să facă gărzi, ori probabil ca în cazul doamnei doctor să suplinească lipsa numărului necesar de chirurgi în spitalul județean din Buzău”, a mai spus medicul.
„Gărzile dintr-un spital de urgență sunt aproape ca o muncă la galere. Șapte gărzi este enorm”
Dr. Toni Popescu a reamintit că Ștefania Szabo ajunsese să facă și șapte gărzi pe lună, ceea ce, în opinia sa, „înseamnă distrugerea sănătății”.
„În ore înseamnă peste 210 ore. Programul normal de lucru este de 168 de ore. Se depășesc peste 300 de ore. Șapte gărzi înseamnă distrugerea sănătății, înseamnă că intri dimineața, vii la spital la ora 8 și pleci a doua zi după ora 14. Deci, minimum 30 de ore. (...)
Gărzile dintr-un spital de urgență sunt aproape ca o muncă la galere. Șapte gărzi este enorm”, a mai spus medicul.
El a mai atras atenția că există medici care „fac șapte, opt, chiar și nouă gărzi, forțați de împrejurări ca pacienții să beneficieze de servicii medicale”.
De asemenea, dr. Toni Popescu crede că moartea Ștefaniei Szabo ar fi fost cauzată și de burnout, motiv pentru care consideră că și medicii ar merita pensii speciale.
„În opinia mea, personalul din sănătate ar trebui să se pensioneze și el la 48 de ani și să aibă pensie specială.
Nu am nimic cu dânșii (cu magistrații), dar vrem să avem și noi în cazul ăsta. Dacă noi putem să muncim 30 de ore fără oprire, cu siguranță merităm acest lucru”, a concluzionat el.
Ce înseamnă burnout, fenomenul cu simptome comune cu depresia
Invitată în studioul Euronews România, psihologul Zenobia Niculiță a explicat care înseamnă fenomenul de burnout și care sunt simptomele prin care poate fi identificat.
„E un un termen care vine limba engleză. Înseamnă metaforic sau literal când ai ars chibritul la ambele capete până când totul s-a ars. În termeni științifici, burnout-ul este de fapt o condiție sau o situație în care o persoană ajunge, nu doar pentru că este obosită pur și simplu. Adesea facem această confuzie.
Consideră că dacă suntem obosiți cronic suntem în burnout. Burnout este mai mult decât atât.
Trece dincolo de oboseală cronică și prezintă trei tipuri de simptome sau trei caracteristici după care este și diagnosticat”, a afirmat Zenobia Niculiță.
Epuizarea emoțională, primul simptom de burnout
„Primul simptom se numește epuizare emoțională. Este atunci când pur și simplu îți vine să plângi dimineață și te gândești că trebuie să te duci la serviciu. Nu poți să îți ții ochii deschiși. Ești atât de epuizat încât ajungi să faci greșeli în lucruri simple pe care le făceai înainte, pur și simplu pentru că nu te poți concentra. Nu mai ai motivația, drive-ul interior să faci anumite lucruri.
Este acea formă de epuizare care te lasă plat din punct de vedere emoțional. Aproape că nu mai poți să simți nimic. Asta face să aibă simptome comune cu depresia”, a afirmat psiholoaga, la Euronews România.
Ce legătură are depersonalizarea cu burnout-ul
„Al doilea simptom sau al doilea criteriu de evaluare este ceea ce se numește depersonalizare - lipsa compasiunii. E ca și cum te detașezi. Persoana ta se detașează de obiectul muncii tale. De exemplu, dacă ești un profesor, copiii nu mai sunt acele persoane care sunt dornice să învețe (...), ci sunt acești dezinteresați.
În domeniul medical, nu mai este pacientul, omul din fața ta, ci este patul din salonul doi. Intervine această rupere între persoană și oamenii cu care muncește. Caracteristica este pierderea compasiunii”, a explicat ea.
Cum se manifestă sentimentul de ineficacitate în burnout
„Al treilea criteriu este sentimentul de ineficacitate. Dintr-odată pare că nu mai pot să-mi îndeplinesc obiectele în muncă. De ce mă chinui? Și așa pacienții ăștia mor? De ce m-aș strădui? Și așa elevii ăștia nu învață.
Ori de câte ori depui un efort nu se termină munca sau nu se termină efortul meu. Nu ajunge până la îndeplinirea lui. Atunci la ce m-aș mai strădui. E totul în van, e totul în zadar.
Ne întoarcem la un simptom care este în comun cu depresia”, a mai precizat ea.
Este burnout-ul considerat o boală?
„Burnout-ul este inclus în DSM (Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale, n.r), în manualul care definește tulburările psihiatrice de toate categoriile, de la cele mai ușoare, la tulburările de personalitate, tulburările psihice, depresia, anxietatea, nevrozele.
Poate fi definit ca o tulburare, mai degrabă decât ca o boală. Un set de consecințe care ne tulbură existența până acolo încât pot să o oprească de-a dreptul”, a mai spus psihologul.
Ce poți face dacă ai simptome de burnout
„Poți merge la un medic psihiatru care să îți ofere un astfel de diagnostic. Ce poți face cu el (cu documentul, n.r) ține de domeniul legal care nu este doemniul meu de competență.
Ce pot face la nivel individual este să cer ajutorul pentru primi cât de mult sprijin este posibil pentru că burnout-ul este într-o oarecare măsură și un rezultat al unui stres constant și intens”, a concluzionat ea.
