Victoria electorală a mișcării studențești din Serbia deschide un nou capitol în politica țării, după încheierea celor 14 ani de dominație ai partidului condus de Aleksandar Vučić, scrie Euronews.com.
Însă succesul electoral nu garantează automat schimbarea promisă: viitorul guvern va trebui să combată corupția, să reformeze instituțiile și să clarifice direcția politicii externe, într-un moment în care relațiile cu Uniunea Europeană și Rusia rămân două dintre cele mai dificile dosare.
Mișcarea studențească, reunită în jurul listei electorale „Lista Studenților”, a câștigat alegerile parlamentare din 25 octombrie, obținând o majoritate confortabilă în parlament. Victoria pune capăt dominației Partidului Progresist Sârb (SNS), formațiunea care a condus țara în ultimii 14 ani.
Ascensiunea studenților a început în urma protestelor declanșate de prăbușirea copertinei unei gări recent renovate din Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie în care au murit 16 persoane. Evenimentul a alimentat acuzațiile privind corupția și lipsa de responsabilitate a autorităților și a transformat nemulțumirea publică într-o mișcare națională pentru reforme și schimbare politică.
Acum, după ce au reușit să învingă partidul aflat la putere, studenții trebuie să demonstreze că pot transforma revendicările protestelor într-un program de guvernare coerent.
Relația cu Uniunea Europeană, primul test major
Victoria electorală a fost primită cu optimism la Bruxelles, unde oficialii europeni speră că schimbarea puterii va permite relansarea relațiilor cu Belgradul și deblocarea negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană.
Comisia Europeană a transmis că este pregătită să sprijine reformele privind statul de drept, libertatea presei, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice.
Cu toate acestea, apropierea de UE nu este garantată. Negocierile de aderare ale Serbiei au stagnat în ultimii ani, inclusiv din cauza preocupărilor privind funcționarea instituțiilor democratice și a refuzului Belgradului de a se alinia sancțiunilor europene împotriva Rusiei.
Programul electoral al mișcării studențești s-a concentrat în principal asupra problemelor interne: achizițiile publice, educația, independența justiției, libertatea presei și sistemul de sănătate. Politica externă a rămas un subiect sensibil, inclusiv din cauza diferențelor de viziune dintre susținătorii mișcării.
Unii membri susțin o apropiere mai puternică de Europa, în timp ce alții promovează o poziție naționalistă și păstrarea relațiilor tradiționale cu Moscova.
Prin urmare, Bruxellesul va urmări dacă noul guvern va trece de la promisiunile privind reformele democratice la măsuri concrete și dacă acestea vor fi însoțite de schimbări în politica externă.
Rusia, o relație pe care studenții nu vor să o rupă
Unul dintre cele mai dificile dosare va fi relația cu Rusia. Serbia a refuzat până acum să se alinieze sancțiunilor impuse de UE Moscovei după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022.
Mișcarea studențească a transmis că nu intenționează să schimbe această poziție. Într-o declarație publicată în septembrie, reprezentanții săi au susținut că Serbia își va păstra poziția de a nu introduce măsuri restrictive împotriva Federației Ruse.
Legăturile cu Moscova nu sunt doar politice. Serbia depinde în mare măsură de gazul rusesc, iar autoritățile de la Belgrad se bazează și pe sprijinul diplomatic al Rusiei în problema Kosovo, a cărui independență Serbia nu o recunoaște.
Aceste interese fac dificilă o eventuală reorientare rapidă spre politica externă a Uniunii Europene. În plus, mișcarea studențească reunește grupuri cu poziții diferite în privința Rusiei și a integrării europene, iar stabilirea unei linii comune va fi esențială pentru noul executiv.
Potrivit analiștilor citați de Euronews, vocile naționaliste din cadrul mișcării ar putea susține menținerea relațiilor cu Moscova, în special din cauza dosarului Kosovo și a dependenței energetice.
Kosovo și relațiile cu vecinii, alte provocări pentru Belgrad
Poziția Serbiei față de Kosovo reprezintă un alt obstacol în calea integrării europene. Mișcarea studențească respinge independența teritoriului, proclamată în 2008, și susține menținerea acestuia în cadrul Serbiei.
În același timp, normalizarea relațiilor dintre Belgrad și Priștina este una dintre condițiile importante pentru avansarea Serbiei pe drumul aderării la UE.
Noul guvern va trebui să gestioneze acest dosar fără a amplifica tensiunile regionale. Relațiile cu Muntenegru vor fi, de asemenea, urmărite atent, în condițiile în care țara vecină se află într-un stadiu mai avansat al procesului de aderare la Uniunea Europeană.
În perioada guvernării lui Vučić, relațiile dintre Belgrad și unele state din regiune au fost marcate de tensiuni și dispute politice. Schimbarea puterii ar putea crea condițiile pentru un dialog mai deschis, însă direcția viitoare va depinde de deciziile concrete ale noului executiv.
Combaterea corupției și reformarea instituțiilor
În plan intern, principala provocare va fi transformarea promisiunilor electorale în reforme care să producă rezultate vizibile.
Mișcarea studențească a câștigat sprijin prin criticile la adresa corupției, a lipsei de transparență și a influenței politice asupra instituțiilor. Printre obiectivele sale se numără îmbunătățirea funcționării justiției, reformarea achizițiilor publice și consolidarea independenței presei.
Punerea în practică a acestor măsuri ar putea întâmpina însă rezistență din partea structurilor administrative și a rețelelor politice formate în timpul guvernării SNS. În plus, reprezentanții mișcării au o experiență limitată în administrarea instituțiilor centrale.
Victoria electorală le oferă un mandat puternic, dar nu elimină dificultățile legate de formarea guvernului, alegerea conducerii și stabilirea priorităților legislative.
Mișcarea va trebui, de asemenea, să mențină unitatea unei coaliții informale care reunește studenți, profesori, medici, artiști și alte categorii profesionale, cu opinii diferite asupra unor subiecte importante.
Bruxellesul privește cu speranță, dar și cu prudență
Pentru Uniunea Europeană, schimbarea politică din Serbia reprezintă o posibilă oportunitate de relansare a procesului de aderare. Totuși, oficialii europeni vor urmări în ce măsură noua putere va demonstra că poate consolida statul de drept și poate asigura independența instituțiilor.
În trecut, UE a fost criticată pentru că a pus accentul pe stabilitatea politică a Serbiei, în timp ce organizațiile și observatorii au semnalat probleme privind democrația, libertatea presei și condițiile electorale.
Noul guvern va trebui să dovedească faptul că poate transforma victoria electorală într-o schimbare instituțională durabilă. În același timp, Bruxellesul va trebui să decidă dacă este pregătit să ofere Serbiei un parcurs european mai clar, în funcție de reformele realizate.
Pentru mișcarea studențească, miza este dublă: să răspundă așteptărilor ridicate ale alegătorilor și să găsească un echilibru între apropierea de UE, relațiile tradiționale cu Rusia și interesele naționale ale Serbiei.
