Rusia și-ar propune să ajungă la gurile Dunării, iar acest scenariu este considerat o amenințare pentru România. De asemenea, președintele rus Vladimir Putin ar plănui un al doilea război împotriva Ucrainei dacă nu își va îndeplini obiectivul de capitulare a forțelor ucrainene. Avertismentul a fost lansat de generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, care a subliniat nevoia suplimentării efectivelor militare străine, la nivel de brigadă, atât la nivelul NATO, cât și al trupelor americane.
Invitat în emisiunea „Vocile care contează” de la Euronews România, generalul (r) Virgil Bălăceanu a explicat de ce nu ar trebui exclusă posibilitatea ca Rusia să ajungă la gurile Dunării și implicit la granița cu România.
„Nu ne dorim să se întâmple, dar nu excludem o asemenea posibilitate. Rusia urmărește capitularea militară, politică și economică a Ucrainei și, pe de altă parte, are un obiectiv foarte adânc sedimentat în mintea lui Putin și anume uniunea statală Federația Rusă-Belarus-Ucraina și Republica Moldova, dincolo de votul favorabil drumului proeuropean al Republicii Moldova și îi felicităm pe frații de peste Prut.
Atunci avem o prezență militară indirectă în genul în care nu avem o prezență militară consistentă, inclusiv arme nucleare tactice în Belarus”, a afirmat generalul Bălăceanu, care a fost comandant al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei.
Scenariul în care Putin ar declanșa al doilea război în Ucraina, după modelul cecen
„Nu exclud posibilitatea - strategia națională de apărare a țării nu prezintă un asemenea lucru - unui al doilea război între Federația Rusă și Ucraina, pe modelul cecen, în condițiile în care în acest război nu-și realizează scopurile, acela de capitulare militară, politică și economică a Ucrainei.
Ca atare, nu este exclus ca la terminarea acestei strategii și apariția noii strategii să avem o asemenea situație. Nu trebuie să ne panicăm, ci trebuie să ne pregătim”, a mai spus generalul, la Euronews România.
Rusia la gurile Dunării, scenariu considerat amenințare pentru România: Este o schimbare fundamentală legată de paradigma apărării
„Nimeni nu a întrebat: suntem pregătiți pentru o asemenea situație? Este lăudabil că se menționează în strategia de apărare a țării, dar mai mult de atât nu....
Dacă ne uităm într-un calcul al cuantificării paginilor, al cuantificării articolelor sau a aliniatelor, apărarea în sine nu are mai mult de o pagină. Are mai mult, de exemplu, cu direcții mai clare - protecția civilă. Foarte dens este menționată și sunt și căi stabilite cu privire la industria națională de apărare, un lucru excelent.
Dar esența reprezintă pregătirea pentru apărare și descurajare, în condițiile în care Rusia, dincolo de continuarea acțiunilor hibride, prin toată diversitatea lor, împotriva României, va ajunge la granița României, pentru că este o schimbare fundamentală legată de paradigma apărării”, a mai spus Bălăceanu.
Ce înseamnă „independența solidară”, termenul abstract din strategia națională de apărare
„Susțin în continuare necesitatea în România a unei doctrine a apărării teritoriale în contextul apărării colective. Partea legată de independență solidară este un termen abstract. Nu cred că a fost înțeles.
În esență ar însemna, pornind de la experiența pe care România o are ca membru NATO și al UE și pe fondul cooperării și îndeplinirii angajamentelor față de cele două organizații, România să fie în măsură să acționeze și în mod independent”, a mai explicat militarul în rezervă.
General: Tratatul NATO vorbește și despre apărarea cu propriile capabilități
„Tratatul de la Washington are trei articole fundamentale, nu numai articolul 5. Până la apărare colectivă, vorbește despre articolul 3, (apărare, n.r) cu propriile capabilități. Nu înseamnă propriile capabilități doar înzestrarea Armatei, nu înseamnă doar dezvoltarea industriei de apărare.
Pe de altă parte, înseamnă o pregătire a populației, o pregătire a economiei, o pregătire a teritoriului. De exemplu, trebuie dezvoltată acea doctrină a apărării teritoriale. Dincolo de o încărcătură ideologică, avem o asemenea experiență din punct de vedere doctrinar”, a explicat Virgil Bălăceanu.
„Iau exemplul Finlandei și Poloniei. Pentru Finlanda, războiul total este o mândrie, o participare a societății la această postură de apărare și descurajare pe care o face statul, el, în primul rând, și apoi ca membru NATO”, a adăugat el.
Ce sunt forțele pentru apărare și cele de protecție
„Legea apărării va aduce două structuri importante de forțe și anume, forțele pentru apărare și forțele de protecție. Forțele de apărare nu sunt doar forțele Ministerului Apărării. Sunt și forțele Ministerului de Interne, inclusiv Poliția, Poliția de Frontieră, Ministerul Justiției, Poliția de penitenciare, care se militarizează.
Ar fi fost bine ca strategia să spună un asemenea lucru. Vorbim doar despre Armată care este actorul principal, esențial, pe problematica apărării, dar nu este singura.
Dacă noi vorbim de toate posturile, plecăm de la exemplul că aceste posturi sunt încadrate, ale celor care poartă uniformă militară. Începând cu starea de asediu, au și grade militare cu toții. Vorbim de 250.000 de luptători, fiecare cu specificul misiunii sale”, a mai spus generalul.
Prima linie de apărare este cea națională în cazul unui atac al rușilor
„În condițiile în care luăm scenariul în care Federația Rusă este la gurile Dunării, pregătirea lor pentru apărare are un specific anume. Este, dacă vreți, în această concepție, doctrina apărării teritoriale, prima linia de apărare, cea mai activă și este cea națională.
La acea linie națională, adăugăm problematica consemnată în strategie, dar ca direcție nu este prea bine direcționată. Prezența NATO pe teritoriul nostru”, a mai menționat el.
Suplimentarea trupelor NATO și efectivelor americane, un obiectiv în strategia de apărare
„Strategia este un microproiect de țară sau un program politic al președintelui. Strategia ar trebui să menționeze obiectivul pe care-l avem. Obiectul - ar trebui ca grupul de luptă al NATO de pe teritoriul României să fie la nivel de brigadă, nu numai pe perioada unor exerciții. Și asta ar fi trebuit scrisă în cadrul strategiei.
Nivel de brigadă înseamnă 4.000 - 4.500 de militari. Iau exemplul brigăzilor americane. (...) Ar fi două obiective: un grup de luptă NATO la nivel de brigadă și prezența SUA ca obiectiv la nivel de brigadă”, a mai spus analistul militar.
De asemenea, Virgil Bălăceanul a amintit că Statele Unite au solicitat prezența la nivel de brigadă în Estul Europei, încă din 2006, dinaintea izbucnirii războiului rus din Georgia.
„Lucrurile astea dacă apar într-o strategie națională de apărare a țării ca obiective nu încalcă cu nimic principiile politice externe ale României, ci le definesc și ne spun nouă mai clar cum ne pregătim”, a mai punctat Bălăceanu.
În câte zile ar disloca NATO 100.000 de militari în cazul unui atac asupra unui stat aliat
„Grupurile de luptă, brigăzile de luptă multinaționale, fie NATO, fie americane care ar fi prezente pe teritoriul României este a doua linie de care trebuie să ținem seama.
Urmează și alte linii. În 0 la 10 zile, NATO, prin noul model al forței, trebuie să disloce în zona amenințată 100.000 de oameni, drept dovadă și exercițiul Dacian Fall, care se va încheia mâine, a însemnat - (...) au ajuns cu transportul feroviar în patru la cinci zile, probabil pe transport rutier într-o perioadă mai îndelungată... Se încadrau în acest termen de 5-10 zile”, a concluzionat el.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reacționat în contextul în care președintele Nicușor Dan a anunțat că va fi pusă în dezbatere Strategia Națională de Apărare, subliniind că documentul este construit „din perspectiva cetățeanului” și nu doar a statului.
