O diplomă universitară continuă să ofere un avantaj pe piața muncii, însă șansele de angajare diferă considerabil de la o țară la alta. O analiză a datelor Eurostat privind ocuparea forței de muncă arată că România se numără printre statele europene cu cea mai mică rată a șomajului în rândul absolvenților de studii superioare, scrie Euronews.
Unde se angajează cel mai ușor și cel mai greu absolvenții
Potrivit analizei, în România, Republica Cehă, Polonia și Bulgaria, mai puțin de 1,5% dintre persoanele cu vârste între 25 și 54 de ani care au absolvit studii superioare sunt șomere.
Țările cu cele mai mici rate ale șomajului în rândul absolvenților:
- România – sub 1,5%;
- Republica Cehă – sub 1,5%;
- Polonia – sub 1,5%;
- Bulgaria – sub 1,5%.
La polul opus se află Macedonia de Nord, Turcia și Bosnia-Herțegovina, unde șomajul în rândul absolvenților este de aproximativ 7%.
În Uniunea Europeană, Grecia înregistrează cea mai mare rată a șomajului în rândul absolvenților, de aproximativ 6%.
Țările cu cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul absolvenților:
- Macedonia de Nord – aproximativ 7%;
- Turcia – aproximativ 7%;
- Bosnia-Herțegovina – aproximativ 7%;
- Grecia – aproximativ 6% (cea mai mare rată din UE);
- Spania – 5,7%;
- Franța – 4,7%.
Media Uniunii Europene este de 3,6%, iar Italia și Germania înregistrează fiecare aproximativ 3%.
Spania conduce clasamentul șomajului în Uniunea Europeană
Deși este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană, Spania are cea mai ridicată rată generală a șomajului în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 54 de ani, de peste 9%.
Media Uniunii Europene pentru această categorie de vârstă este de 5,4%.
Țările cu cele mai ridicate rate ale șomajului:
- Spania – peste 9%;
- Serbia – 8,7%;
- Turcia – 7,5%;
- Italia – 6,6%;
- Franța – 6,1%.
La celălalt capăt al clasamentului se află:
- Republica Cehă – 2,4%;
- Malta – 2,5%;
- Polonia – 2,7%;
- Olanda – 2,9%.
Germania se situează și ea sub pragul de 4%.
România conduce clasamentul tinerilor fără job și fără studii
Peste unul din zece tineri din Uniunea Europeană, cu vârste între 15 și 29 de ani, este încadrat în categoria NEET, adică nu urmează o formă de învățământ, nu are un loc de muncă și nu participă la programe de formare profesională.
Media la nivelul Uniunii Europene este de 11%, însă diferențele dintre state sunt considerabile.
Țările cu cei mai mulți tineri NEET:
- România – 19%;
- Italia – peste 13%;
- Bulgaria – peste 13%;
- Grecia – peste 13%.
La polul opus se află:
- Olanda – 5%.
În ultimul deceniu, media europeană a tinerilor aflați în categoria NEET a scăzut cu peste patru puncte procentuale. Cele mai mari reduceri au fost înregistrate în Italia, unde ponderea a scăzut cu 12 puncte procentuale, și în Grecia, cu 10 puncte procentuale.
În schimb, Germania, Luxemburg și Austria au raportat ușoare creșteri ale numărului de tineri care nu sunt nici angajați, nici înscriși într-o formă de educație sau pregătire profesională.
Potrivit analizei, nu există un profil sociodemografic clar al tinerilor NEET. Procentele sunt apropiate în rândul femeilor și bărbaților, femeile fiind ușor mai predispuse la inactivitate (12%, față de 10% în cazul bărbaților). Diferențele dintre mediul urban, suburban și rural sunt reduse, însă tinerii din mediul rural sunt ceva mai expuși riscului de a ajunge în această categorie.
