În acordul cadru dintre Statele Unite și Iran este prevăzut un fond privat în valoare de 300 de miliarde de dolari, menit să încurajeze investițiile în Iran. Mai mult de jumătate din această sumă a fost deja alocată, a explicat o sursă cu informații despre înțelegere, pentru agenția Reuters.
Fondul este conceput pentru a conferi ambelor părți stimulente economice, cu scopul încheierii unui acord final care să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, a afirmat sursa. Planul nu a fost încă anunțat, în contextul în care Washingtonul și Teheranul se pregătesc să semneze acordul vineri.
Existența fondului a fost semnalată anterior. Potrivit Reuters, mai mult de jumătate din sumă a fost deja alocată, iar fondul va fi alcătuit în întregime din fonduri provenite din sectorul privat.
Oficialii americani și iranieni au declarat duminică că au convenit asupra unui cadru pentru a pune capăt războiului dintre cele două țări, care a început după ce forțele americane și israeliene au atacat Iranul pe 28 februarie, pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz, o rută importantă de aprovizionare cu petrol și gaze la nivel mondial.
Noul fond este unul de investiții private, nu un program de reconstrucție sau de reparații, și nu va include fonduri guvernamentale sau subvenții, a mai menționat sursa citată.. Companii cu sediul în SUA, statele arabe din Golf, Asia, America de Sud și Africa au convenit să asigure finanțarea.
Investițiile promise vizează sectoarele energiei, logisticii, producției și transporturilor, a precizat sursa.
Cum a apărut ideea înființării fondului de investiții
O sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că Teheranul ceruse inițial Statelor Unite 400 de miliarde de dolari drept despăgubiri pentru pagubele produse din cauza războiulu, însă Washingtonul a transmis că nu va acorda această sumă.
Astfel, a apărut ideea fondului, care urmează să se numească Fondul de Reconstrucție și Dezvoltare.
Mecanismul prevede ca țările din regiune să contribuie în diverse moduri, a precizat sursa iraniană. Acestea includ obținerea de împrumuturi, stabilirea de linii de credit sau finanțarea directă a reconstrucției obiectivelor avariate în timpul războiului, inclusiv a unor instalații precum complexul siderurgic Mobarakeh, rafinării, aeroporturi și, în sens mai larg, a infrastructurii afectate de conflict.
Iranul, una dintre cele mai mari economii din Orientul Mijlociu, nu a atras aproape nicio investiție străină directă semnificativă în ultimii 40 de ani. Statul iranian a fost exclus de pe piețele globale de capital de valurile succesive de sancțiuni americane și internaționale.
Țara deține a doua cea mai mare rezervă dovedită de gaze naturale din lume și a patra cea mai mare rezervă dovedită de petrol. De asemenea, are o populație tânără și educată de peste 92 de milioane de oameni, o bază industrială diversificată și un potențial semnificativ în diverse domenii, de la petrochimie și minerit până la turism și agricultură.
Fondul de investiții, funcțional după semnarea acordului
Fondul de investiții este separat de un proces paralel de negocieri privind ridicarea sancțiunilor SUA și eliberarea activelor suverane iraniene înghețate în străinătate, a declarat sursa citată de Reuters.
Acesta nu va fi creat și nu va deveni operațional până când nu se va încheia un acord final între SUA și Iran. Memorandumul de înțelegere, odată semnat, are rolul de a structura procesul pe parcursul următoarelor 60 de zile.
„Fondul va fi creat abia după semnarea acordului final”, a spus sursa. „În aceste 60 de zile, administratorii fondului vor colabora cu iranienii și investitorii pentru a planifica și a stabili amploarea proiectelor.”
Ministerul de Externe al Iranului și cel al Pakistanului, care au contribuit la medierea acordului privind fondul de investiții, nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii.
O purtătoare de cuvânt a Casei Albe a făcut referire la un interviu acordat luni de vicepreședintele JD Vance postului CBS, în care acesta a afirmat că Iranul ar putea obține acces la un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari susținut de statele din Golf, dacă respectă un acord cu Washingtonul, care include desființarea programului său nuclear, eliminarea stocurilor de material îmbogățit și acceptarea unui regim strict de inspecție și aplicare a măsurilor.
Sursa nu a precizat cum va fi administrat fondul sau de către cine, menționând că detaliile esențiale urmează să fie stabilite. Companii din Coreea de Sud, Japonia, Singapore, Malaezia și Statele Unite se numără printre cele care și-ar fi asumat angajamente, conform Reuters.
Memorandumul cu o durată de 60 de zile reprezintă un cadru, nu un acord final, iar negociatorii americani și iranieni urmează să poarte discuții în mai multe domenii,în această perioadă, abordând aspecte legate de programul nuclear, sancțiuni și securitatea regională.
