Slovacia va organiza alegeri parlamentare sâmbătă, 30 septembrie, iar țara se confruntă cu un val de dezinformări. Rezultatul alegerilor ar putea determina traiectoria politică a țării și ar putea duce la o apropiere de Moscova, ținând cont că unii candidați au poziții pro-ruse. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că o mare parte din știrile false provin chiar din Rusia.
Slovacia, care este membră NATO și UE, a fost și în trecut ținta unor campanii de dezonformare.
„Ecosistemul de dezinformare din Slovacia a ajuns acum la apogeu”, a declarat Peter Duboczi, redactor-șef al Infosecurity.sk. Potrivit acestuia, politicienii slovaci sunt principalii furnizori de dezinformare.
Trei partide în fruntea campaniei de dezinformare
Analiștii arată cu degetul spre trei partide care fac afirmații false anti-ucrainene și pro-rusești: partidul de stânga Smer-SD al fostului premier Robert Fico, partidul naționalist Republika și Partidul Național Slovac (SNS).
Fico este favorit pentru a deveni noul șef al guvernului și, potrivit sondajelor, atât Republika, cât și SNS sunt așteptate să adune suficiente voturi pentru a obține locuri în Parlament. Aceste partide „folosesc manipularea politică ca instrument de campanie”, a declarat Tomáš Krissak, analist la Gerulata Technologies, un start-up specializat în amenințări hibride, potrivit euronews.com.
Organizația non-profit Reset, cu sediul la Londra, susține că a înregistrat peste 365.000 de mesaje de dezinformare legate de alegeri pe rețelele de socializare slovace, doar în primele două săptămâni din septembrie.
Aceasta a constatat că mesajele, care încalcă termenii de utilizare a rețelelor sociale și care conțin dezinformări, au generat o expunere de peste cinci ori mai mare decât majoritatea mesajelor care nu conțineau dezinformări. Mai mult de 15% din acest tip de conținut a fost postat de conturi pro-Kremlin, a precizat organizația într-un raport.
Înainte de viitoarele alegeri, Fico și Milan Uhrik de la Republika au avertizat alegătorii cu privire la o posibilă fraudă electorală, fără a furniza nicio dovadă pentru afirmațiile lor, o strategie folosită de Donald Trump înaintea alegerilor din 2020 din SUA.
Fico a afirmat recent că războiul din Ucraina a început în 2014, „fasciștii” ucraineni ucigând civili ruși. Această afirmație nedovedită este adesea folosită de Kremlin și de mass-media aliate.
La rândul său, Andrej Danko, președintele SNS, a declarat în iulie că teritoriile ocupate de Rusia nu sunt „istoric ucrainene”.
Minoritățile sexuale și migranții, subiecte în campania electorală
Experții au observat de asemenea „o creștere semnificativă a tentativelor de dezumanizare a comunității LGBTQ”, potrivit lui Victor Breiner, analist independent specializat în amenințări hibride.
Migranții din Orientul Mijlociu, care trec granița sudică cu Ungaria, reprezintă o altă temă populară de campanie.
Situația a devenit atât de complicată încât șeful poliției slovace, Stefan Hamran, i-a îndemnat recent pe politicieni să se abțină de la dezinformările legate de migrație, deoarece acestea îngreunează activitatea poliției.
