Legile menite să reducă subvențiile primite de partide și să transparentizeze inclusiv cheltuielile cu presa și propaganda bat pasul pe loc.
Una este chiar de sorginte social-democrată, dar în ciuda promisiunilor făcute de către liderii partidelor de guvernare, inițiativa a fost trecută, discret, pe linie moartă.
Nivelul sumelor primite de partide a crescut de 40 de ori în 16 ani
Între timp, în mai bine de 16 ani, nivelul sumelor primite de formațiunile politice a crescut de aproape 40 de ori. Le fel și sumele direcționate către presă.
Marile partide preferă să mențină însă tăcerea cu privire la modul în care cheltuie acești bani și numai punerea în aplicare a noului regulament europen privind publicitatea politică ar putea clarifica situația în următorii ani.
De patru ani încoace, premierii care s-au succedat au promis fie că reduc nivelul subvențiilor primite de partide, fie transparentizarea cheltuielilor cu presa și propaganda făcute din acești bani.
Proiectele de legi ce tratau această problemă s-au lovit însă de opoziția tacită a marilor partide. O inițiativă PMP ce propunea înlocuirea actualului sistem de subvenții a fost rapid respinsă la Senat. Acum stă uitat de aproape trei ani la Camera Deputaților.
”Este o risipă uriașă de bani, cel mult pot fi finanțate în mod egal toate partidele, astfel încât să nu există această discrepanță, pentru că un partid care nu este în Parlament sau un partid care nu are susținerea de la bugetul de stat nu poate avea aceleași șanse egale cu partidele care primesc milioane de euro și care, evident, pot să se promoveze mult mai puternic, pot avea acces la consultanți de calitate. Este incorect pentru sănătatea democrației, este incorect pentru autocenzura pe care și-o impune presa”, a declarat Eugen Tomac.
Un alt proiect a venit cu altă abordare. Pe fondul polemicilor publice legate de modul în care mai bine de jumătate din acești bani au fost direcționați de către PSD și PNL către presă și alte servicii de propagandă, USR a propus acum doi ani limitarea acestor cheltuieli la 40% din total. Plus instituirea unui mecanism de transparentizare a acestor contracte plătite din bani publici. A avut aceeași soartă ca inițiativa PMP.
Peste 60% din subvenții, direcționate de coaliția PSD-PNL către presă
Cheltuieli în 2023
- PSD – 57 milioane de lei (11,4 milioane euro) – 67% din cheltuieli
- PNL – 46 milioane de lei (9,2 milioane euro) – 63%
- USR – 14 milioane de lei (2,8 milioane euro) – 31%
- AUR – 2 milioane de lei (400.000 euro) – 5%
Un al treilea proiect, elaborat de AEP și asumat de președintele Camerei Deputaților, Alfred Simonis și de către actualul ministru al Economiei, Radu Oprea a trecut tacit de Senat în septembrie anul trecut. Inițiativa înjumătățește banii plătiți pentru cheltuielile cu propaganda și cu materialale de presă, venind cu un plafon de doar 30% din totalul subvenției.
Proiectul nu a făcut niciun progres la nivelul camerei decizionale. Contactați de Euronews, inițiatorii au refuzat să explice situația. Potrivit unor surse din coaliție, proiectul a fost pus la conservare, nefiind de dorit adoptarea sa în prag de campanie electorală.
Realitatea actuală este fără echivoc. În numai 15 ani, nivelul subvențiiilor a crescut de la un total de 8 milioane de lei în 2008, la 314 milioane de lei în prezentul an electoral.
În 2008, ideea eliminării pericolului influenței companiilor private asupra partidelor prin eliminarea lor din sistemul de donații și înlocuirea cu un sistem bazat pe subvenție primită de la stat părea o idee bună.
Decidenții politici au realizat rapid potențialul noii măsuri. Potrivit Expert Forum, aproape jumătate din banii cheltuiți în 2023 de partide s-au dus pe presă și pe propagandă.
Aproape 50% pe propaganda și materiale de presă
- presă și propagandă – 120 milioane de lei (24 milioane de euro) – 48%
- personal – 24 milioane de lei (4,8 milioane de euro) – 9,5%
- activități politice – 21 milioane de lei (4,2 milioane de euro) – 8,5%
- sondaje de opinie – 19 milioane de lei (3,8 milioane de euro)– 7,8 %
- bunuri mobile și imobile – 18 milioane de lei (3,6 milioane de euro) – 7,2%
- consultanță politică – 17 milioane de lei (3,4 milioane de euro) – 7 %
