Europa se înarmează accelerat și își extinde și capacitățile de rachete hipersonice. În Norvegia, compania germano-britanică Hypersonica a finalizat cu succes un test cu prima rachetă europeană capabilă să atingă viteze de peste Mach 6, ca răspuns la Oreshnik-ul Rusiei.
Producția de serie ar urma să înceapă până în 2029, conform Euronews.com.
Totul vine în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să aibă o mai mare autonomie în domeniul apărării și să nu mai depindă de SUA.
Primul test european cu o rachetă hipersonică
Hypersonica a anunțat că prototipul de rachetă a ajuns la o viteză de peste 7.400 de kilometri pe oră și a zburat peste 300 de kilometri în timpul testării din data de 3 februarie, la Andøya Space, în nordul Norvegiei. Compania anglo-germană a declarat că toate sistemele au funcționat normal pe durata ascensiunii și coborârii, iar performanța a fost validată „până la nivel de subcomponentă” la viteze hipersonice.
„Hypersonica a atins o etapă importantă în drumul nostru către dezvoltarea primei capacități hipersonice suverane a Europei până în 2029”, au declarat fondatorii companiei, Philipp Kerth și Marc Ewenz.
Startup-ul cu sediul în München, fondat în decembrie 2023 de către absolvenții doctoranzi ai Universității Oxford, Kerth și Ewenz, are 50 de angajați și o filială în Londra. Compania a declarat că arhitectura sa modulară permite cicluri de dezvoltare măsurate în luni, nu în ani, ceea ce reduce costurile cu peste 80% în comparație cu programele convenționale de apărare.
Racheta europeană s-ar apropia de caracteristicile Oreșnik, pe care Rusia a utilizat-o de două ori împotriva Ucrainei. Prima dată a fost în noiembrie 2024 și a doua, în ianuarie 2026.
Ucrainenii au spus că Oreșnik a zburat cu o viteză de 10 Mach, adică peste 12.000 km pe oră. Iar rușii susțin că nu poate fi interceptată, cu toate că orice rachetă inventată are și un sistem care poate să o intercepteze, în teorie, cu aceeși tehnologie.
Oreșnik poate transporta atât focoase convenționale, cât și nucleare și are o rază de acțiune de până la 5.500 de kilometri. Rusia a desfășurat sistemul în Belarus, aproape de granița cu Polonia, conform imaginilor satelitare din 9 februarie. Pe amplasament se mai află aproximativ 25 de vehicule militare de diferite tipuri, diguri de pământ recent construite, o clădire și hangare în construcție pentru depozitarea echipamentelor.
Germania vrea să devină cea mai mare puteremilitară din Europa
Germania își propune să devină cea mai mare putere militară din Europa și crește cheltuielile pentru apărare. Bugetul Germaniei pentru 2026 prevede cheltuieli pentru apărare de 108,2 miliarde de euro. Din această sumă, 82,7 miliarde de euro sunt din bugetul obișnuit pentru apărare și 25,5 miliarde de euro vin dintr-un fond special înființat după invazia Rusiei în Ucraina, la începutul anului 2022. Acest buget reprezintă o creștere istorică. În 2025, bugetul a fost de aproximativ 95 de miliarde de euro, iar față de 2021, nemții practic își dublează cheltuielile.
Cancelarul Friedrich Merz s-a angajat ca țara sa să atingă 3,5% din PIB pentru apărare până în 2029, ceea ce ar face din armata Germaniei cea mai puternică forță convențională militară din Europa.
Achizițiile militare au înregistrat cea mai mare creștere bugetară, cu 16,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 27% din cheltuielile de apărare. În noua strategie de apărare sunt prevăzuți și 10.000 de noi soldați, precum și 2.000 de posturi civile. Guvernul german a acordat prioritate achizițiilor europene și doar aproximativ 8 % din contracte urmează să fie atribuite producătorilor americani.
Ca răspuns la amenințarea Rusiei, Europa și-aschimbat radical politica de apărare. Asta pentru că dependența Europei de echipamentele de apărare americane a crescut semnificativ în ultimii ani. Potrivit institutului de cercetare pentru pace SIPRI, cu sediul la Stockholm, importurile de arme din SUA către Europa s-au triplat între 2020 și 2024, comparativ cu cei cinci ani anteriori.
Pentru prima dată în două decenii, cea mai mare parte a exporturilor de arme ale SUA destinată Europei a crescut de la 13% în perioada 2015-2019 la 35% în perioada 2020-2024. Asta înseamnă că statele europene membre NATO și-au dublat importurile de arme în această perioadă, iar două treimi provin din SUA.
Programul de lucru al Fondului european de apărare pentru 2026 include 168 de milioane de euro pentru contramăsuri hipersonice și capacități de interceptare endoatmosferică de ultimă generație.
Rachetele hipersonice, definite ca având o viteză de zbor de peste cinci ori mai mare decât viteza sunetului, au manevrabilitate în atmosferă și reprezintă o provocare semnificativă pentru sistemele de apărare aeriană, din cauza căldurii extreme generate de viteza lor. Experții militari și cei din domeniul apărării dezbat de ani de zile dacă rachetele hipersonice vor schimba echilibrul puterii militare între Statele Unite și Europa, pe de o parte, și China și Rusia, pe de altă parte.
