Un angajat european lipsește, în medie, aproape trei săptămâni pe an de la serviciu din cauza problemelor de sănătate. Concediile medicale generează pierderi economice de până la 810 miliarde de euro anual în Uniunea Europeană, potrivit unui nou raport al Institutului pentru Mediu și Sănătate Publică (EPHI). Diferențele dintre țările europene sunt însă considerabile: în timp ce în unele state angajații lipsesc în medie peste cinci săptămâni, în altele absențele nu ajung nici măcar la o săptămână. Specialiștii avertizează că investițiile în prevenție și accesul mai rapid la tratament ar putea reduce semnificativ costurile, potrivit Euronews.com.
Problemele de sănătate afectează nu doar viața angajaților, ci și economia europeană. Potrivit raportului, un salariat cu normă întreagă din Uniunea Europeană pierde, în medie, aproximativ 15 zile lucrătoare pe an din cauza îmbolnăvirilor, echivalentul a aproape 6% din timpul anual de muncă.
Costul direct al acestor absențe este estimat la aproximativ 540 de miliarde de euro pe an, o sumă echivalentă cu 2,9% din produsul intern brut al Uniunii Europene în 2025. Aceasta reprezintă însă doar o parte din impactul economic al problemelor de sănătate.
Când un angajat intră în concediu medical, compania trebuie să găsească soluții pentru a-i acoperi activitatea. În unele cazuri sunt necesare angajări temporare, iar în altele sarcinile sunt preluate de colegi, care ajung să lucreze suplimentar. Toate acestea pot afecta productivitatea și pot genera costuri suplimentare. În plus, bolile de lungă durată pot determina unele persoane să își reducă programul de lucru sau chiar să renunțe definitiv la activitatea profesională. În aceste situații, statul pierde venituri din taxe și contribuții, în timp ce cheltuielile pentru protecție socială cresc.
Raportul arată că aceste costuri indirecte pot ajunge la încă 135-270 de miliarde de euro anual. Astfel, impactul economic total al concediilor medicale este estimat între 675 și 810 miliarde de euro pe an.
Autorii precizează că sumele reprezintă estimări ale costurilor asociate absențelor, nu o măsurare exactă a pierderilor din PIB. De asemenea, calculul nu surprinde integral consecințele economice ale bolilor care determină ieșirea definitivă de pe piața muncii.
În ce țări europene își iau angajații cele mai multe concedii medicale
Deși concediile medicale reprezintă o problemă economică în întreaga Uniune Europeană, diferențele dintre state sunt foarte mari.
„Există diferențe dramatice în Europa”, a declarat Adrian Mehic, autorul raportului, în timpul prezentării cercetării la Parlamentul European, la Bruxelles.
Potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Slovenia a înregistrat în 2025 cea mai mare durată medie a concediilor medicale dintre statele UE analizate, cu puțin peste cinci săptămâni de absență pentru fiecare angajat cu normă întreagă.
Urmează Finlanda și Spania, unde media este de aproximativ cinci săptămâni pe an. În Franța, Suedia și Germania, angajații lipsesc din cauza problemelor de sănătate puțin peste trei săptămâni anual.
La polul opus se află Italia și Grecia, unde media concediilor medicale este mai mică de o săptămână pe an.
Aceste diferențe nu înseamnă însă neapărat că locuitorii țărilor cu mai puține concedii medicale sunt mai sănătoși. Specialiștii avertizează că statisticile sunt influențate și de legislația muncii, de nivelul indemnizațiilor acordate în perioada concediului medical sau de protecția de care beneficiază angajații.
De exemplu, în țările în care concediile medicale sunt slab plătite, unii angajați pot alege să meargă la serviciu chiar și atunci când sunt bolnavi, pentru a evita pierderea unei părți din venituri.
În schimb, în statele unde sistemele de protecție socială sunt mai generoase, salariații pot avea mai multă siguranță financiară atunci când au nevoie să lipsească de la muncă pentru a se recupera.
Prin urmare, un număr redus de zile de concediu medical nu indică automat o stare de sănătate mai bună a populației.
Ce boli îi țin cel mai mult pe europeni departe de locul de muncă
Motivele pentru care angajații lipsesc de la serviciu sunt variate, de la infecții virale și accidente până la afecțiuni cronice sau probleme de sănătate mintală.
Printre cauzele importante identificate în raport se numără tulburările de sănătate mintală și afecțiunile musculo-scheletice, care afectează mușchii, articulațiile și coloana vertebrală.
Aceste probleme pot necesita perioade îndelungate de recuperare, mai ales atunci când tratamentul este început târziu sau condițiile de muncă agravează simptomele.
Totodată, bolile cronice pot determina absențe repetate sau chiar imposibilitatea de a continua activitatea profesională.
Autorii raportului atrag atenția că o parte importantă a acestor absențe ar putea fi prevenită sau redusă prin diagnosticarea timpurie a bolilor, tratamente adecvate și programe de recuperare.
Cum ar putea economisi Uniunea Europeană miliarde de euro
Potrivit cercetătorilor, una dintre cele mai eficiente soluții pentru reducerea costurilor este dezvoltarea serviciilor de prevenție și îmbunătățirea accesului la asistență medicală.
Adrian Mehic subliniază că măsurile trebuie să înceapă inclusiv la locul de muncă, prin îmbunătățirea condițiilor în care angajații își desfășoară activitatea.
De exemplu, adaptarea birourilor și a echipamentelor pentru a preveni durerile de spate și alte afecțiuni musculo-scheletice ar putea reduce riscul unor concedii medicale prelungite.
La fel de importante sunt identificarea timpurie a problemelor de sănătate mintală, accesul mai rapid la medicul de familie, la fizioterapie și la servicii de recuperare.
Un tratament început la timp poate împiedica agravarea unei afecțiuni și poate reduce perioada în care pacientul nu își poate desfășura activitatea profesională.
Raportul estimează că o reducere cu 10% a absențelor cauzate de boală ar putea diminua costurile economice cu aproximativ 69-81 de miliarde de euro anual, dacă sunt luate în calcul și efectele indirecte asupra productivității. Acesta este însă un scenariu ipotetic, nu o economie deja realizată.
Specialiștii atrag atenția și că prevenția presupune investiții, iar rezultatele depind de modul în care sunt implementate măsurile.
„Prevenția în sine implică și costuri, așa că nu toate aceste măsuri sunt gratuite. Dar, dacă sunt implementate corect, beneficiile ar depăși costurile”, a explicat Adrian Mehic.
Raportul subliniază că obiectivul nu este eliminarea concediilor medicale. Angajații trebuie să poată rămâne acasă atunci când sunt bolnavi, atât pentru a se recupera, cât și pentru a evita transmiterea unor infecții.
Miza este reducerea îmbolnăvirilor care pot fi prevenite și evitarea situațiilor în care afecțiuni tratabile ajung să provoace absențe îndelungate. În acest context, autorii studiului consideră că investițiile în sănătatea angajaților trebuie privite nu doar ca o cheltuială socială, ci și ca o măsură care poate susține productivitatea și economia europeană.
