UE are nevoie de o reformă care să o facă mai rapidă în luarea deciziilor. Asta consideră Germania care propune o Europă cu două viteze. Punctul central ar urma să fie un grup de șase țări, cele mai puternice din punct de vedere economic. Acest grup ar urma să stabilească prioritățile și modul de acțiune al spațiului comunitar.
Ministrul de Finanțe al Germaniei, Lars Klingbeil, a dat glas unei teorii care circulă de multă vreme, crearea unui grup al economiilor puternice care să depășească ceea ce el numește „inerția luării deciziilor” la nivelul tuturor celor 27 de state membre.
Și nu s-a rezumat doar la declarații, ministrul german vrea să pună deja bazele acestui grup și a invitat alte cinci țări - Franța, Italia, Spania, Țările de Jos și Polonia - la o primă videoconferință care ar trebui să aibă loc azi. Scopul creării unui astfel de format de dialog este să grăbească luarea unor decizii, în special de ordin economic, astfel încât, spune ministrul, Uniunea Europeană să-și întărească poziția pe piața globală.
„A venit momentul pentru o Europă cu două viteze”, a declarat ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, marți, la Berlin, potrivit Reuters.
„Pentru a supraviețui într-un context geopolitic din ce în ce mai imprevizibil, Europa trebuie să devină mai puternică și mai rezistentă”, a precizat Klingbeil în scrisoarea adresată luni omologilor săi, adăugând că continuarea situației actuale nu poate fi o opțiune.
În invitația adresată omologilor din cele cinci cele mai puternice economii ale UE, oficialul german pune accent pe coordonarea cheltuielilor pentru apărare și investițiile în afacerile locale. La o conferință organizată de Agenția Europeană de Apărare, șefa diplomației europene a lăsat de înțeles că propunerea ministrului de Finanțe de la Berlin nu e tocmai deplasată în condițiile actuale de funcționare a Uniunii Europene.
Ce este Europa cu două viteze și cine a propus conceptul
Jacques Delors, președinte al Comisiei Europene în perioada 1985-1995, a promovat ideea unei „Europe cu două viteze” pentru a concilia o integrare mai profundă între statele dispuse să facă acest lucru în cazul extinderii UE. Acest model a permis unui grup central să avanseze cu inițiative precum zona euro, în timp ce alte state au recuperat decalajul, cu scopul de a evita paralizia și de a menține un proiect european unit, dar flexibil.
Delors a descris conceptul unei „federații de state-națiuni”, în care țările centrale ar putea avea capacitatea unei integrări mai profunde – cum ar fi uniunea monetară – fără a fi împiedicate de cele care nu au posibilitatea sau nu doresc să participe. Un exemplu concludent este Zona euro, cu 11 membri inițiali, care s-a extins ulterior, în timp ce alții au decis să nu adere.
Ce prevede Europa cu două viteze, propusă acum de ministrul german de Finanțe
Elementul de noutate este constituit de includerea Poloniei, o țară foarte puternică din punct de vedere economic care e și invitată să facă parte, în perspectivă, din G20 - grupul celor mai puternice 20 de economii din lume.
De ce acum? Schimbarea de conjunctură. E necesitate, deoarece Europa risca să-și piardă relevanța politică, strategică, economică într-o lume multipolară, tulburată de Donald Trump, președintele american.
Nu mai ține diplomația obișnuită. UE are nevoie să dea dovada pumnului de fier într-o mănușă de catifea. „Suntem buni, suntem uniți, ne apărăm principiile și valorile. Așa facem noi politică și economie, cu stat de drept, cu liberă circulație, dar, pentru că există foarte multe curente centrifuge în Europa, a apărut din nou nevoia de unitate.
Avem cârcotași ai spațiului comunitar - Ungaria, Slovacia și Cehia. Poate chiar președintele Poloniei, pentru că are o altă orientare politică. Avem curente de extremă dreapta care sunt centrifuge și nu sunt în niciun caz pentru Uniunea Europeană.
Am avut un Brexit care a slăbit mult Uniunea Europeană. Între timp, au apărut temeri că Italia sau Spania s-ar putea gândi să părăsească spațiul comunitar.
Chiar astăzi cancelarul german a avut un discurs de politică externă în Bundestag. „Trebuie să învățăm mai bine noi, ca europeni, limbajul politicii de putere.”
SUA, politică de forță față de Europa
De dincolo de Ocean, pentru că SUA sunt cea mai mare economie, au cea mai puternică armată, cel mai mare contribuitor și sprijin în cadrul NATO. Sunt suportul nostru de securitate în cazul unui atac.
De la Washington asistăm doar la un limbaj de forță și gesturi de forță. Să ne amintim de o grafică apărută pe spațiul Casei Albe - Aceasta este emisfera noastră. SUA se ocupă doar de emisfera noastră. Voi, europenii, vedeți-vă de treabă.
Ca Europa să-și vadă de treabă, să rămână relevantă în plan internațional, e nevoie de un mod de acțiune. Deciziile trebuie luate rapid, pentru că în UE acest principiu al unanimității, de obicei, omoară lucrurile bune. Le tergiversează. Când vrei să omori o idee, îi faci o comisie și încep discuțiile.
De ce este o idee greu de digerat ideea unei Europe cu două viteze pentru restul statelor
Despre schimbarea tratatelor europene, inclusiv în privința votului, să nu mai fie vot în unanimitate, se discută pentru că au fost cazuri referitoare la decizia europeană în cazul Ucrainei. Au trebuit să găsească o modalitate să-l invite pe premierul ungar Viktor Orban ca să poată vota, o metodă elegantă de a evita un veto în acel moment.
Ar trebui acest grup de șase, deoarece totdeauna este nevoie de un lider undeva, un cap limpede care să ia deciziile adecvate în cel mai scurt timp posibil și să urmărească punerea lor în practică.
Cum ar acționa grupul de acțiune al celor șase
Nu ar fi un grup elitist. Ar fi doar grupul de conducere - grupul de acțiune al celor șase - nu va gândi să distrugă UE, ci din contră - să ne mișcăm mai rapid, să devenim mai bogați. Unul dintre scopuri este să devenim mai influenți pe plan internațional.
De exemplu, recentul acord cu Mercosur a durat 25 de ani până când a fost încheiată negocierea. Gândiți-vă că negocierile de aderare a Turciei sunt blocate de zeci de ani și nu se întâmplă nimic.
Uniunea Europeană este un organism care poate, la un moment dat, se va transforma într-o federație. În Statele Unite, funcționează statul federal, de aceea funcționează bine SUA. În UE, acest exercițiu democratic diluează, din păcate, luarea deciziilor.
